Despre vinovăție

Rabinul de Voloshin avea un talmid (ucenic) care încerca din răsputeri să nu păcătuiască și atunci când greșea în cele mai mici lucruri se pedepsea aspru crezând că astfel va învăța Derech HaShem (calea lui Dumnezeu). Postea 6 zile pe săptămână și mânca doar de Shabbat, se biciua adesea după cum scrie în Torah că trebuie pedepsit cel care păcătuiește (Devarim/ Deuteronom 25:2-3), a ajuns până și să-și bată cuie în tălpile bocancilor ca durerea să-i amintească de versetul care spune ”o de ar ținti căile mele la păzirea orânduirilor Tale” (Tehillim/ Psalmi 119:5).
Când a auzit Rabinul de Voloshin de tratamentul aspru la care se supunea acest talmid, a mers să discute cu el. Rabbi l-a dus la grajduri și i-a arătat un cal. I-a spus ucenicului ”vezi calul acesta? Este un cal puternic și răzvrătit. Ca să-l pedepsesc îl țin nemâncat 6 zile pe săptămână, îl biciuiesc de câte ori mă supără și are cuie bătute în picioare exact ca și tine, dar nu uit niciodată că va rămâne un cal cât va trăi.”
Morala este că poți să-ți pedepsești firea pământească cât vrei, dar câtă vreme ești în trup firea ta va rămâne fire. Dacă schimbarea din tine nu vine din Duhul lui Adonai, poți să te biciui cât vrei, poți să te tragi pe coate și pe genunchi la toate mănăstirile ca să-i demonstrezi lui Adonai că îți pare rău, dar părerea de rău nu te ajută cu nimic. Vinovăția nu te ajută la nimic. Pocăința nu înseamnă să-ți induci un sentiment de vinovăție, teshuvah (pocăința) înseamnă să înțelegi că ești în fire și din cauza firii ești înclinat să păcătuiești, dar cu toate astea uiți tot ce este în urmă și te arunci înainte, te prinzi de Yeshua (Filipeni 3:12-13), nu mai păcătuiești și umbli smerit cu Dumnezeul tău! (Mica 6:8). Pentru un om care trăiește în pocăință păcatul este un accident, nu un stil de viață.
Vinovăția aduce după sine disperare și disperarea înseamnă lipsa speranței, iar noi știm că Hristos în noi este nădejdea slavei (Coloseni 1:27). Și dacă Hristos este în mine, nădejdea slavei este în mine, deci disperarea nu are ce să caute în mine.

Găsesc, dar, în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine. Fiindcă, după omul dinăuntru, îmi place Legea lui Dumnezeu; dar văd în mădularele mele o altă lege care se luptă împotriva legii primite de mintea mea şi mă ţine rob legii păcatului care este în mădularele mele. O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte…? Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel, dar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească slujesc legii păcatului. Romani 7:21-25

Bat Melech בת מלך
Cristina