Să nu rostiţi numele altor dumnezei

Este o mitzvah (poruncă) în Shemot/Exod, de care prea puţini ţin cont, sau mai bine zis: o ignoră cu desăvârşire, deşi Însuşi Adonai a dat-o.

"Să păziţi tot ce v-am spus, şi să nu rostiţi numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră." Shemot/Exod 23:13

Există un principiu spiritual în Iudaism (şi foarte real după părerea mea) conform căruia numele reprezintă esenţa unei persoane, unei entităţi.
Dumnezeu se numeşte pe Sine potrivit cu natura Sa, sau în funcţie de felul în care s-a manifestat în viaţa cuiva. Se numeşte pe Sine El Shaddai - dacă la momentul respectiv se manifesta ca şi Atotputernic; Se numeşte Tzidkenu - pentru că El este neprihănirea noastră, etc.
Este scris în zeci de locuri despre cineva care chema Numele Domnului: Gen.12:8; Gen 13:4; Gen 16:13; Deut 28:10; etc.
Dumnezeu porunceşte ca să nu fie luat în deşert Numele Său, adică să nu fie rostit fără respect, sau pentru a exprima dezgust, etc.
Când Adonai foloseşte expresia "te chem pe nume, eşti al Meu" (Isaia 43:1) înseamnă că din moment ce te cheamă pe nume, este în intimitate cu tine.

Dacă eu mă adresez cuiva pe nume, înseamnă că îl cunosc şi că am un fel de părtăşie cu persoana respectivă.

Dacă eu Îl chem pe Dumnezeu pe nume, El este prezent. Dar este perfect valabil şi pentru o entitate demonică, un idol.
Dumnezeu a interzis poporului Său să rostească numele vre-unui dumnezeu străin, deoarece nu voia ca poporul său să aibă părtăşie cu nimic străin.

1 Împărati 18:24
"Apoi voi să chemaţi numele dumnezeului vostru; şi eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela să fie adevăratul Dumnezeu. Şi tot poporul a răspuns, şi a zis: „Bine!” "

A numi un dumnezeu străin este la fel cu a invoca prezenţa respectivă.
Dacă eu strig pe cineva pe nume, persoana respectivă va răspunde. Dacă îl strig pe Adonai, El răspunde. Atunci de ce presupun că dacă voi rosti un nume de idol/dumnezeu străin, acea prezenţă demonică nu va veni la cel care l-a invocat?
Nu există nici un alt motiv pentru care Adonai să fi dat porunca din Exod, de a nu rosti numele nici unui dumnezeu străin, sau cel puţin eu nu văd nici unul.
Nu trebuie să fie cineva de acord cu ceea ce cred, este doar părerea mea. Dar nu mi se pare normal să aud un creştin sau evreu să rostească Numele Cel Sfânt şi cu aceeaşi gură să numească un dumnezeu străin, chiar dacă este pentru a exemplifica ceva, chiar dacă este pentru a critica o religie păgână; indiferent de motiv, părerea mea este că porunca lui Adonai rămâne valabilă:

Să păziţi tot ce v-am spus, şi să nu rostiţi numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră.

Bat Melech

Cristina