CATRE CITITORI

Articolele prezentate în acest blog reprezintă convingerile şi părerile personale, cugetările mele, trăirile mele şi ceea ce Adonai mă învaţă. Crezul meu nu este asociat cu nici o denominaţiune, cult sau comunitate.
Articolele mele sunt rezultate din trăirea mea cu Adonai, deci nu încurajez publicarea, copierea sau reproducerea acestora, fără acordul meu.

Mulţumesc pentru înţelegere,
Bat Melech בת מלך

Monday, May 24, 2010

Te plângi că-ți merge rău?

Poporul a cârtit în gura mare împotriva Domnului, zicând că-i merge rău. Când a auzit Domnul, S-a mâniat. S-a aprins între ei focul Domnului şi a mistuit o parte din marginea taberei. - Bamidbar/ Numeri 11:1

Era ”la modă” într-o vreme să întrebi un credincios cum îi merge și să auzi un răspuns de genul ”grea cruce am frate!”. Când eram mică eu credeam că Adonai e mânios rău de tot pe pocăiți și numa' nu-i mai trece, că una într-una îi chinuie și nu-i e milă oricât se plâng bieții de ei. Am ajuns să cred că trebuie să fii cel mai ignorant om ca să urmezi un Dumnezeu care după ce că vrei să îi slujești cu toată inima ta, doar rău îți face. Nu mai cred asta de mult timp...
Între timp s-a mai schimbat formularea (că na' s-a mai emancipat lumea) și oamenii nu mai folosesc cuvinte de genul ”am o cruce grea de dus” ci mai mult îți afișează o față amară de ți-e și frică să întrebi cum îi merge că știi că urmează ceva ce face ”Plângerile lui Ieremia” să pară sonet.
Adevărul e că dacă pe pământ ți-ai fixat ochii, ai să găsești motive să te plângi cât ține viața asta. Dacă standardul tău de comparație în ce privește ”să-ți meargă bine” e standardul lumii, da ai drepatate, plânge-te că ești într-adevăr un nenorocit. Dar dacă ai auzit glasul Celui Prea Înalt odată și te-a strigat ”ridică-ți ochii! nu te mai uita în altă parte! Uită-te doar la Mine!” atunci ce motive ai să te plângi când doar pe El Îl ai în față?
Dacă doar pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Yeshua, într-adevăr suntem cei mai nenorociți dintre oameni (1 Cor. 15:19) pentru că nu suntem mulțumiți nici cu Adonai, dar nici n-am vrea să mergem cu totul în lume.
Este scris să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică Yeshua, care pentru bucuria care-i era pusă înainte a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi stă la dreapta scaunului de domnie al lui Elohim. (Evrei 12:2). Dacă mă uit la El, pentru bucuria care-mi stă înainte, nu am nici un motiv să mă plâng. Și de ce nu am voie să mă plâng?
Așa cum lauda mea mărește slava lui Adonai, exact așa și plângerile mele scad slava Lui în viața mea. Plângerile mele Îl micșorează pe Adonai în ochii mei și apoi am impresia că pot să mă simt dezamăgită de El.
Când Îl laud pe Adonai tot cerul se miră că eu, făcută din pământ care doar prin credință privesc la cer, care fără să văd nimic cu ochii mei de carne pot să spun cu toată credința ”Adonai e bun cu fiica Lui!” atunci lauda mea dă motive îngerilor lui Elohim să Îl laude și mai mult. Prin lauda mea, eu Îl fac să fie văzut bine (măcar că pare nepotrivită formularea). Însă atunci când mă plâng că îmi merge rău, e ca și cum m-aș uita la tot ce face Adonai pentru mine (și nimic nu e mărunt) și ajung la concluzia că nu e mare lucru. Cei ce mă aud încep să-L vadă pe El prin nemulțumirea mea și îi inspiră să fie nemulțumiți. Îl fac pe Adonai să fie vorbit de rău sau văzut cu ochi răi.
De ce S-a mâniat Adonai pe Israel când se plângeau că le merge rău? Pentru că ei erau în grija Lui și tot ceea ce a făcut pentru ei a fost doar bine, dar ei s-au uitat la acest bine și L-au ispitit disprețuind binele numindu-l rău. Ceva de genul ”ăsta e planul Tău măreț? Asta e tot ce poți?” Ca și când ai face tot ce îți stă în putere ca să nu-i lipsească nimic fiului tău, dar nici nu vrei să-i dai prea mult ca să nu devină un răsfățat, dar când fiul se uită la ceea ce faci tu să spună ”părinții mei nu mi-au dat nimic niciodată!”
Nu spune nimeni că Adonai nu te trece prin încercări, sau că nu suferi uneori, dar dacă suferi, taci. Nu te apuca să te plângi despre cât de rău îți merge pentru că doar Îl pui pe Adonai într-o lumină proastă. Așteaptă în tăcere ajutorul lui Adonai. Dacă ți-ai învățat inima să aibă o atitudine nemulțumită, dezvaț-o! Uită-te la Yeshua, nu la ceea ce ai vrea să ai dar numai ție nu îți dă Adonai. Când Yeshua era dus să fie jertfit în locul tău, da, a gemut de durere pentru că Îl dureau loviturile, dar n-a deschis gura deloc, ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura deloc. (Yeshayahu/ Isaia 53:7). Yeshua a văzut scopul în suferință și a vrut ca Tatăl să fie Înălțat până și prin suferința Lui. Pavel spunea ”Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită faţă de noi. (Romani 8:18).
Eu cred că un credincios care se plânge mereu de starea lui nu va vedea slava viitoare, nu pentru că Adonai n-ar vrea să i-o dea, ci pentru că el ar găsi un neajuns până și în slava aceea și nici chiar cerul nu-l va impresiona pentru că s-a chinuit să devină un veșnic nemulțumit cât încă trăia în trup.
Un Rabi spunea odată că dacă nu-L poți vedea pe HaShem în orice loc, n-ai să-l poți vedea în nici un loc.
Antrenează-ți ochii să Îl vadă pe Adonai în orice loc și în orice situație și învață să-ți înfrânezi limba. Dacă nu poți să-L lauzi, măcar nu te plânge!

Bat Melech בת מלך
Cristina

7 comments:

  1. "Cand te voi lauda, voi fi cu bucuria pe buze, cu bucuria in sufletul pe care mi l-ai izbavit; si limba mea va vesti zi de zi drepatatea Ta..." (Psalm 71:23-24a)
    "Toti cei ce te cauta, sa se veseleasca si sa se bucure in Tine! Cei ce iubesc mantuirea Ta, sa zica neincetat: "Prea marit sa fie Dumnezeu!" (Psalm 70:4)
    Multumesc ca ai abordat subiectul asta, Chris. E greu de atins din cauza ca parca e in cultura noastra sa fim mai "morocanosi" (din lipsa de alt cuvant la indemana). Nu zic ca ar trebui sa exprimam toata ziua bucurie de genul bateti din palme si executati salturi, dar ar trebui sa avem in inima o atitudine de multumire. Ceva de genul, dupa ce iti trece un gand deprimant sau trist prin minte, imediat iti vine altul: "Dar eu Il am pe Domnul si sunt al Lui, si intr-o zi ochii mei o sa-L vada."
    Mersi tare mult de articol.
    Fi binecuvantata.

    Emma

    ReplyDelete
  2. Adonai , nu ma lasa sa fiu nemultumita inaintea Ta!

    ReplyDelete
  3. Articolul asta a tau Cristina e ca una dupa ceafa pentru mine .... mama mia ....

    ReplyDelete
  4. Cella, de cinci minute tot rad la comentariul tau. Tare scumpa esti.

    ReplyDelete
  5. "Adevărul e că dacă pe pământ ți-ai fixat ochii, ai să găsești motive să te plângi cât ține viața asta." Foarte adevarat ce spui. Nu a existat postare pe care am citit-o de la tine, din care sa nu am ceva de invatat. Multumesc, si binecuvantata sa fii de Dumnezeu.

    ReplyDelete
  6. Pai tu Ema ... asta inseamna sa nu ma mai bocesc atata, sa ridic ochii in sus si sa cant multumitoare. Sau cum am scris azi, sa fiu un mac indragostit ;)

    ReplyDelete
  7. Foarte frumoasa postarea. Azi am dat de blogul asta, si mi-a lasat o impresie buna.
    SI eu ma gandeam zilele trecute uitandu-ma la un om ce traversa o strada , era un om care avea mainile normale, picioare normale, dar burta lui era ingramadita in piept. Atunci m-am gandit cu tristete la cum eu, cum noi, oamenii, ne plangem uneori ca incepem sa chelim, sau alte chestii marunte, cand unii oameni se lupta sa traiasca normal cu toate ca sunt lipsiti de avantajele noastre.

    ReplyDelete