CATRE CITITORI

Articolele prezentate în acest blog reprezintă convingerile şi părerile personale, cugetările mele, trăirile mele şi ceea ce Adonai mă învaţă. Crezul meu nu este asociat cu nici o denominaţiune, cult sau comunitate.
Articolele mele sunt rezultate din trăirea mea cu Adonai, deci nu încurajez publicarea, copierea sau reproducerea acestora, fără acordul meu.

Mulţumesc pentru înţelegere,
Bat Melech בת מלך

Tuesday, June 30, 2009

Ani Ma'amin - Eu Cred

Rambam sau Maimonides (unul din cei mai mari învăţaţi ai Iudaismului ) a fost cel care a introdus cele 13 declaraţii de credinţă ale Iudaismului. Acestea sunt cunoscute sub numele de Ani Ma'amin.
Acestea sună ceva de genul.

1. Cred cu toată inima că Dumnezeu este Creatorul şi Stăpânul tuturor lucrurilor. El Singur a creeat, creează şi va creea toate lucrurile.

2. Cred cu toată inima că Dumnezeu este Unul Singur. El Singur este Dumnezeul nostru, a fost şi va fi.

3. Cred cu toată inima că Dumnezeu nu are un trup şi că atributele fizice nu se aplică în cazul Său. Nu există nimic în lumea aceasta cu care să poată fi asemănat.

4. Cred cu toată inima că Dumnezeu este Începutul şi Sfârşitul.

5. Cred cu toată inima că se cuvine ca omul să se roage doar lui Dumnezeu fără nici un intermediar. Omul nu poate să se roage nici unei alte fiinţe create sau obiect creat.

6. Cred cu toată inima că toate cuvintele proorocilor sunt adevărate.

7. Cred cu toată inima că profeţiile lui Moise sunt adevărate. El a fost cel mai mare între toţi profeţii şi nu a mai fost nici un alt profet asemenea lui.

8. Cred cu toată inima că întreaga Torah pe care o avem astăzi este aceeaşi pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Moise.

9. Cred cu toată inima că această Lege nu poate fi schimbată şi că Dumnezeu nu se va răzgândi niciodată în privinţa ei.

10. Cred cu toată inima că Dumnezeu cunoaşte gândurile şi faptele omului, deoarece aşa stă scris în Psalmul 33:15.

11. Cred cu toată inima că Dumnezeu răsplăteşte celor ce ţin poruncile Sale şi îi pedepseşte pe cei care le calcă.

12. Cred cu toată inima în venirea lui Mesia. Oricât va fi nevoie să aştept, voi aştepta venirea Lui în fiecare zi.

13. Cred cu toată inima că Dumnezeu va învia toţi morţii atunci când El va dori.

Acestea sunt principiile de credinţă ale lui Rambam şi ale Iudaismului şi în cea mai mare parte sunt de acord cu toate, cu unele completări.
Dintre aceste 13 principii de credinţă, cel de-al 12-a este cel la care vreau să mă refer în această postare.

În anul 1942 acest principiu a devenit cântec în unul din trenurile morţii, care aveau ca destinaţie lagărul de la Aushwitz.
Rabbi Azriel David Fastag a fost un mare cantor în Varşovia, iar în momentul în care a fost luat şi urcat cu forţa în tren pentru a fi dus la Aushwitz, acesta recita principiile lui Rambam şi dintr-o dată a început să cânte aceste cuvinte "Cred cu toată inima în venirea lui Mesia. Oricât va fi nevoie să aştept, voi aştepta venirea Lui în fiecare zi." Cântecul a fost învăţat de aproape toţi evreii şi transmis mai departe din generaţie în generaţie.
Astăzi, la Kotel (zidul plângerii) după ce se rosteşte Birkat Kohanim (Binecuvântarea Aronică), evreii încep şi cântă acest cântec.





Sunt zeci de versiuni ale acestui cântec, dar cea postată mai sus este versiunea originală.

Am să postez 2 din versiunile mele preferate.









Bat Melech
Cristina

Sunday, June 28, 2009

Mă uitam pe Youtube la unele din clipurile pe care le-am făcut şi mi-am amintit de un incident.

În 6 Martie, 2008, a avut loc un atac terorist la Mercaz HaRav, o yeshiva, din Ierusalim. În timpul atacului, au fost ucişi 8 studenţi şi alţi 15 au fost răniţi. Studenţii erau băieţi cu vârste cuprinse între 15 şi 26 de ani.
Un arab israelian, Alaa Abu Dhein, a intrat în yeshiva şi a început să tragă în elevi, până în momentul în care a fost împuşcat în cap de un alt student din yeshiva, Yitzhak Dadon şi de căpitanul David Shapira, care fiind în apropiere a auzit focurile de armă.
În yeshiva băieţii învaţă Biblia şi Talmudul.

Deşi astfel de atentate sunt destul de dese în Israel, acest atac a fost probabil cel mai traumatizant pentru mine, deoarece l-am trăit prin ochii şi emoţiile la evrei nu doar din Israel, ci de peste tot din lume.
La momentul respectiv, am văzut cum evreii de pe toate continentele au aflat de această nenorocire în mai puţin de 2 ore, iar dacă până atunci se considerau cetăţeni ai ţărilor pe unde sunt împrăştiaţi, în momentul acela erau toţi doar evrei, plângând pentru copii şi tineri pe care nu i-au cunoscut niciodată, doar pentru simplul fapt că aveau acelaşi sânge.

Cred că atentatul acela m-a făcut să înţeleg mai mult ca oricând că Adonai vede evreii de pe întreg pământul ca şi un singur organism, numit Israel şi chiar dacă mulţi dintre ei nu sunt prea religioşi, au acest lucru imprimat în propria lor conştiinţă: EU SUNT UNA CU POPORUL MEU.
Acesta este doar unul din sutele, poate chiar miile de motive pentru care iubesc naţiunea asta.


Mi-e dor de Cristian, fratele meu mai mic ...
Multă vreme am crezut că minunea pe care eu o aştept e ca Adonai să facă să-mi înceteze lacrimile, însă acum dacă privesc în urmă, înţeleg că minunea mea a fost şi este că Adonai mi-a dat puterea să-mi plâng lacrimile şi să merg mai departe.

Toda Rabba Elohai


Bat Melech
Cristina

Saturday, June 27, 2009

Am vrut să Te strig cum alţii Te-au strigat
Să vii să Te atingi de duhu-mi frământat
Am vrut să mă asculţi cum ai făcut cu ei
Să vii şi să-Ţi ascunzi iubirea-n ochii mei


Am stat la porţi ca orbul Bartimeu
Să vii să dai vedere sufletului meu.
Am vrut să mă strigi ca şi pe Samuel,
Am vrut din Iacov să mă faci Israel.


Am încercat să fiu ca Daniel
Să îl trimiţi din cer pe Gabriel,
Ţi-am cerut semne ca şi Ghedeon
Şi am ajuns să-nvârt o moară ca Samson.


Ca şi Ilie pe Carmel, m-am aplecat
Cu faţa-ntre genunchi Te-am aşteptat,
Am vrut ca lui Avraam să vii să-mi promiţi,
Ca şi pe Moise să vii să mă trimiţi.


Ca David împotriva lui Goliat m-am luptat,
Ca Habacuc pe turn de straj-am stat,
Am vrut la Damasc să merg să te-ntâlnesc,
Ca Iosua, pentru Tine, am vrut să cuceresc.


M-am pus ca Maria la picioarele-Ţi plângând,
Apoi era s-ajung ca Iuda, să Te vând.


Am vrut să-Ţi cânt ca David şi Asaf,
Să mă smeresc ca şi Ahab în cenuşă şi-n sac.
Ca să Te văd am vrut mai bine să orbesc
Şi să Te-aud am vrut mai bine să surzesc.


Dar n-ai venit oricum Te-am aşteptat
Şi am crezut că dinaintea Ta m-ai alungat,
Am încetat să Te mai strig ca toţi sfinţii
Şi am căzut obosită, încleştându-mi dinţii...


Atunci de mine Te-ai apropiat
Şi fruntea mea murdar-ai sărutat.
Mi-ai spus să vin aşa cum sunt
Că nu iubeşti nimic ca şi pe mine, pe pământ.


Astăzi când vreau să vin la Tine,
Mă uit la sfinţi şi-apoi mă uit la mine,
Şi vin pentru că ştiu că doar cu un cuvânt
Când ai murit pe cruce, m-ai făcut un sfânt.


Bat Melech
Cristina

Friday, June 26, 2009

Asher Yatzar

Evreii rostesc în medie cam 100 de binecuvântări
într-o zi obişnuită. Din momentul în care deschid ochii dimineaţa, încep şi recită Modeh Ani (Sunt recunoscător, sau mulţumitor) în care Adonai este binecuvântat pentru că a readus sufletul în trup pentru încă o zi, până la ultima rugăciune din Maariv (rugăciunea de seara).
Printre toate aceste binecuvântări pentru spălatul mâinilor, binecuvântarea fiecărui lucru pe care îl mănâncă, binecuvântările de după masă, este binecuvântarea Asher Yatzar (Cel care creează), binecuvântare ce se spune după ce un evreu iese de la baie.
Pentru unii poate să pară comic, dar evreii Îl implică pe Hashem în fiecare aspect al vieţii lor.
Citeam astăzi o dezbatere a rabbinilor unde se dezbate această binecuvântare. Pentru evrei un om înţelept nu este doar unul care ştie răspunsurile la întrebări ci unul care poate să pună întrebări înţelepte. O dezbatere rabbinică, constă între un rabbin punând o anumită întrebare şi un altul dând, sau căutând răspunsul.
Asher Yatzar spune "Binecuvântat să fii Tu Regele Universului, care ai creat cu înţelepciune multe deschideri şi multe cavităţi. Este cunoscut înaintea Tronului Tău de Slavă, că dacă vre-una din acestea nu ar funcţiona, ar fi imposibil ca omul să supravieţuiască sau să stea înaintea Ta (chiar şi pentru puţin timp). Binecuvântat să fii Tu care vindeci carnea omului şi faci minuni."
În dezbaterea pe care o citeam era pusă întrebarea "de ce trebuie menţionat "înaintea Tronului Tău este cunoscut"? Dacă este menţionat că Adonai este Regele Universului de ce s-ar mai obosi să se coboare până la aşa nivel încât să se îngrijească de trupul meu pentru fiecare digestie?

Vilna Gaon răspunde la această întrebare spunând că mulţi oameni consideră că Adonai este un Dumnezeu măreţ. Dar fiind atât de măreţ, în mintea lor este o contradicţie între poziţia Lui atât de înaltă şi implicarea Lui în fiecare nevoie fiziologică a omului. Însă Asher Yatzar Îl binecuvintează pe Adonai pentru că se implică până şi în acest aspect. Mulţi regi nu se ocupă decât cu lucrurile foarte importante cum ar fi războaie şi nevoile economice ale ţărilor. Însă măreţia lui Hashem stă în faptul că deşi este Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, pentru El nu este prea mult să se implice până în cele mai mici detalii ale creaţiei Sale. Adonai este destul de mare încât să fie în toată slava cu îngerii, să se ocupe de foamete şi războaie în lume şi să aibă în control în acelaşi timp, fiecare funcţie a trupului meu.


Bat Melech
Cristina

Tuesday, June 23, 2009

Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele, Dumnezeul meu mă va asculta.

Nu te bucura de mine, vrăjmaşă, căci chiar dacă am căzut, mă voi scula iarăşi, chiar dacă stau în întuneric, totuşi Domnul este Lumina mea!


Voi suferi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, – până ce El îmi va apăra pricina şi-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină, şi voi privi dreptatea Lui.


Când va vedea vrăjmaşa mea lucrul acesta, va fi acoperită de ruşine, ea, care-mi zicea: „Unde este Domnul, Dumnezeul tău?” Ochii mei îşi vor vedea dorinţa împlinită faţă de ea. Atunci ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe uliţă.
--Mica 7:7-10

Monday, June 22, 2009

Ţine minte aceste lucruri, Iacove, şi tu, Israele, căci eşti robul Meu. Eu te-am făcut, tu eşti robul Meu, Israele, nu Mă uita!

Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor, şi păcatele ca o ceaţă: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat.”

Sunday, June 21, 2009


Azi am citit ceva ce am scris în 16 Noiembrie, 2003:


"Sper să pot să mai pot şi atunci când n-am să mai pot. Sper să îmi păstrez credinţa, râsul şi visele o veşnicie. Sper să fiu la fel până la sfârşit, în afară de ceea ce sunt acum."


Încă mai sper aceleaşi lucruri...
Bat Melech
Cristina

Saturday, June 20, 2009

Nu mă mai tem de multele răscruci
Şi nici de de mult prea grele cruci,
Nu mai văd nori în loc de soare,
Nici nu mai sper speranţa care moare.

Nu mai mi-e frică de-nguste poteci
Nici nu mai caut ape în izvoare seci,
Nu-mi mai doresc dorinţe trecătoare
Şi nu mai vreau plăcerea care doare.

Nu mai salvez ce deja e pierdut,
Nu vreau s-aud şi să n-ascult,
Nu mai visez la vise ce nu se împlinesc,
Nici nu urmez lumini ce mă orbesc.

Nu mai vreau jumătăţi din întreg
Şi nici să scriu cuvinte ce se şterg,
Nimic din ce se arde nu mai vreau
Vreau doar ascunsă-n Tine să stau.

de Bat Melech
Cristina
Iunie 2004

the way I feel right now...

king jesus Pictures, Images and Photos

Thursday, June 18, 2009


Doamne, eu Te chem: vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu, când Te chem

Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta, şi ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele!


Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele şi păzeşte uşa buzelor mele!


Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate, împreună cu oamenii care fac răul, şi să nu mănânc din ospeţele lor!


Lovească-mă cel neprihănit, căci lovirea lui îmi este binevenită; pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Să nu-mi întorc capul de la ea: dar rugăciunea mea se va înălţa întruna împotriva răutăţii lor.

Thursday, June 11, 2009


Îmi pătrunzi gândurile
Îmi cunoști tainele
Îți întinzi brațele
Să-mi cuprinzi visele.

Rugăciunile mi le-asculți
Păzești pașii mei desculți
Cu fricile mele te lupți
Dușmanul meu îl înfrunți

Îmi vrei inima din toate inimile
Îmi numeri până și oasele
Îmi aduni toate lacrimile
și-n jurul meu îți văd oștile

Îmi strigi pe nume sufletul
Mi-auzi cântecul
Nu mi-e greu drumul
Când recunosc: Tu ești Domnul.
11.06.2009
Bat Melech
Cristina

Tuesday, June 9, 2009

Rack Atta Adonai ... Doar Tu Doamne...

Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu şi l-au dus din Eben-Ezer la Asdod. După ce au pus mâna pe chivotul lui Dumnezeu, filistenii l-au dus în casa lui Dagon şi l-au aşezat lângă Dagon. A doua zi, asdodienii, care se sculaseră dis-de-dimineaţă, au găsit pe Dagon întins cu faţa la pământ, înaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon şi l-au pus înapoi la locul lui. Şi a doua zi, sculându-se dis-de-dimineaţă, au găsit pe Dagon întins cu faţa la pământ, înaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon şi cele două mâini ale lui erau tăiate pe prag şi nu-i rămăsese decât trunchiul. De aceea, până în ziua de azi, preoţii lui Dagon şi toţi cei ce intră în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag.
1 Samuel 5:1-5


Ce mi-a vorbit mie Dumnezeu din acest pasaj a fost că slava lui Dumnezeu nu poate sta în același loc cu necurăția sau cu un dumnezeu străin. De multe ori Îl punem pe Dumnezeu să stea ”la loc de cinste”, în același loc cu ceea ce prețuim noi mai mult și avem impresia că L-am onorat pe Dumnezeu.
Filistenii n-au pus chivotul lui Adonai într-un loc rău. L-au așezat în cel mai bun loc pe care îl aveau ei. Idolul lor nu avea nici o problemă să stea împreună cu slava lui Dumnezeu, dar Adonai este un Dumnezeu gelos. El vrea să fii ori rece, ori cald, căldicel nu e destul pentru El. El vrea totul sau nimic, dar nu jumătăți de măsură. Orice este mai presus de El, sau poate chiar pe același loc cu El, este o insultă pentru EL. Idolul filistenilor nu putea să stea în picioare lângă Adonai. Slava Domnului îl trântea la pământ, dar oamenii nu au înțeles mesajul și s-au dus de l-au ridicat la loc. Dumnezeu nu are nevoie de mâini omenești să se ridice, prin Însăși natura Lui, El este înălțat mai presus de orice.
Pentru că filistenii nu înțelegeau ce voia să le transmită Elohim, Adonai n-a avut altă cale decât să distrugă imaginea pe care filistenii o aveau.
Te-ai gândi că poate după ce au văzut că idolul lor este o lucrare neputincioasă, s-ar fi plecat în fața Dumnezeului celui Viu, dar tot ce au înțeles ei a fost, că în semn de respect pentru dumnezeul lor să nu mai calce pe pragul unde a fost trântit idolul.
Dacă citesc mai departe în capitol, pot să văd că Adonai a apăsat peste ei până când ei singuri au dat chivotul înapoi. Nici un om nu a mers să aducă Shekinah lui Adonai înapoi, ci Însuși Adonai a mers înapoi, fără ajutorul vre-unui om.
Dacă Îl pun pe EL alături de ”idolii mei”, de lucrurile mele prețioase, Dumnezeu va dărâma imaginea acelui lucru din mine, dacă nu am să înțeleg are să lase peste mine urgii și o așa neliniște încât voi renunța ori la idolul meu ori la Adonai, dar Elohim nu se va lăsa făcut de rușine.
Elohai, ajută-mă să nu iubesc nimic mai presus de Tine. Dacă fără să știu fac acest lucru, atunci mai bine să plece tot ce iubesc și prețuiesc de la mine, dar Tu să rămâi Abba sheli. Doar Tu să rămâi și Tu îmi ești destul.

Bat Melech
Cristina

Saturday, June 6, 2009

Gam zeh yaavor

Este o frază pe care o folosesc evreii mult : גם זה יעבור‎, gam zeh yaavor - care înseamnă ŞI ASTA O SĂ TREACĂ. Mi-am scris lucrul acesta cu litere mari pe perete şi astăzi mă uitam la aceste cuvinte şi am hotărât să postez povestea care stă în spatele acestei fraze.

Într-o zi Împăratul Solomon s-a hotărât să-l înveţe o lecţie pe cel mai de încredere ministru al său, Benaiah Ben Yehoyada, care se lăudase că nu există lucru pe care să-l dorească Împăratul pe pământ şi el să nu i-l aducă.
Împăratul l-a chemat la el şi i-a zis "Benaiah, există un inel pe care vreau să mi-l aduci. Vreau să-l port de Sukkot (Sărbătoarea Corturilor), ceea ce înseamnă că ai 6 luni la dispoziţie să îl găseşti." Benaiah a răspuns "Împărate, dacă acest inel există pe pământ, am
să-l găsesc şi am să ţi-l aduc, dar ce e aşa special în legătură cu acest inel?" Împăratul a răspuns "acest inel are puteri magice. Dacă un om fericit se uită la acest inel se întristează şi dacă un om trist priveşte acest inel, se bucură." Solomon ştia că acest inel nu exista nicăieri pe pământ, dar dorea să-l smerească pe Benaiah. A trecut primăvara ... a trecut şi vara şi Benaiah tot nu a dat de urma inelului.

În seara dinaintea Sukkotului se plimba trist pe uliţele Ierusalimului. Plimbându-se a văzut un negustor bătrân care îşi strângea marfa de pe un covor învechit. Benaiah s-a apropiat de el şi l-a întrebat "Ai auzit vreodată de un inel care să facă un om fericit să se întristeze şi un om trist să se bucure, doar privindu-l?" Bătrânul a luat un inel simplu de aur şi fără să răspundă nimic a inscripţionat inelul şi i l-a dat. Când Benaiah a citit ce scria pe inel, s-a luminat la faţă. În seara când tot Ierusalimul sărbătorea Sukkotul, Solomon l-a chemat pe Benaiah la el şi i-a zis "prietene, ai găsit ceea ce ţi-am cerut?" Toată lumea îl privea amuzată pe Benaiah şi însuşi Solomon zâmbea distrat. Spre surprinderea tuturor, Benaiah a luat inelul de aur pe care i-l dăduse negustorul şi l-a înmânat Împăratului. De îndată ce Solomon a citit gravura de pe inel, i s-a şters zâmbetul de pe faţă. Negustorul inscripţionase pe inel literele:
gimel, zayin, yud, literele care începeau cuvintele "Gam zeh ya'avor" -- "Şi asta o să treacă." De îndată Solomon a înţeles că nici înţelepciunea lui, nici toată avuţia lui nu aveau să ţină o veşnicie şi că toate lucrurile, fie bucurii, fie necazuri TREC.


Bat Melech
Cristina

Friday, June 5, 2009

În Davari Hayamim - Bet (2 Cronici) perek 17, în passuk 7 până la 12, scrie referitor la Împăratul Iosafat:

În al treilea an al domniei lui, a însărcinat pe căpeteniile sale: Ben-Hail, Obadia, Zaharia, Netaneel şi Mica, să se ducă să înveţe pe oameni în cetăţile lui Iuda. A trimis cu ei pe leviţii: Şemaia, Netania, Zebadia, Asael, Şemiramot, Ionatan, Adonia, Tobia şi Tob-Adonia, leviţi, şi pe preoţii Elişama şi Ioram. Ei au învăţat pe oameni în Iuda, având cu ei cartea Legii Domnului. Au străbătut toate cetăţile lui Iuda şi au învăţat pe oameni în mijlocul poporului. Groaza Domnului a apucat toate împărăţiile ţărilor dimprejurul lui Iuda, şi n-au făcut război împotriva lui Iosafat. Nişte filisteni au adus lui Iosafat daruri şi un bir în argint; şi arabii i-au adus şi ei vite, şapte mii şapte sute de berbeci şi şapte mii şapte sute de ţapi. Iosafat se ridicase la cea mai înaltă treaptă de mărire.

Aseară, în timp ce citeam, Adonai mi-a vorbit din acest pasaj.
Împăratul Iosafat și-a asigurat domnia în cel mai ciudat mod posibil. A trimis leviții și preoții să învețe poporul Torah. El a înțeles că dacă Adonai Tzevaot (Domnul Oștirilor), este de partea lui, nimic nu poate sta împotriva lui. El și-a concentrat eforturile să-L cunoască pe Adonai și să facă poporul să-L cunoască pe Adonai.
În cunoașterea Domnului stă tăria unui popor.
În Tehillim 20 scrie că ”Unii se bizuie pe carele lor, alţii pe caii lor; dar noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului nostru.” În Tehillim 44:6 scrie ”Căci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa”.
În pasajul din 2 Cronici, scrie doar că oamenii au început să învețe calea lui Adonai și ”Groaza Domnului a apucat toate împărăţiile ţărilor dimprejurul lui Iuda, şi n-au făcut război împotriva lui Iosafat.” Iosafat nu a trebuit să lupte deloc, pentru că Păzitorul lui Israel băga groaza în dușmanii lor așa încât nimeni nu îndrăznea să se atingă de ei.
Secretul biruinței mele nu stă în abilitățile mele de mare luptătoare, ci în faptul că Dumnezeu este cu mine.

Bat Melech
Cristina

Thursday, June 4, 2009

Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aş spune necazul meu.
El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
El varsă ploaia pe pământ, şi trimite apă pe câmpii.
El înalţă pe cei smeriţi, şi izbăveşte pe cei necăjiţi. El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mâinile lor nu pot să le împlinească.
El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sunt răsturnate:
dau peste întuneric în mijlocul zilei, bâjbâie ziua în amiaza mare ca noaptea.
Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor, şi-l scapă din mâna celor puternici.
Aşa încât nădejdea sprijineşte pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.
Ferice de omul pe care-l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic.
El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mâna Lui tămăduieşte.
De şase ori te va izbăvi din necaz, şi de şapte ori nu te va atinge răul.
El te va scăpa de moarte în vreme de foamete, şi de loviturile sabiei în vreme de război.
Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă când va veni pustiirea.
Vei râde de pustiire ca şi de foamete, şi nu vei avea să te temi de fiarele pământului.
Căci vei face legământ până şi cu pietrele câmpului, şi fiarele pământului vor fi în pace cu tine.
Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,
îţi vei vedea sămânţa crescându-ţi, şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe câmp.
Vei intra în mormânt la bătrâneţe, ca snopul strâns la vremea lui.
Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, că sunt spre folosul tău!”
- Iov 5:8-27

Wednesday, June 3, 2009

Am un calendar evreiesc/mesianic, "Elijah Seasons", în care sunt tot felul de imagini pentru fiecare lună. În imaginea de luna aceasta este o mireasă care ţine o sabie în mână şi mi-a amintit de un cântec a lui Jason Upton, care se numeşte Emma (you are not alone).

Nu-ţi fie teamă copile, nu plânge
Tatăl tău este aici, o să fie bine
Nu eşti singur(ă),
Nu-ţi fie frică atunci când ţi-e frig în noapte
Am să te ţin strâns în braţe ca să-ţi fie cald
Nu eşti singur(ă),

Priveşte dincolo de fereastră
Acolo, la cerul deschis
Priveşte dincolo de ceea ce vezi
Închide ochii şi doar crede

Leul rage şi mielul stă culcat
Trăiesc împreună într-un oraş cu totul nou
Mă cheamă pe mine şi te cheamă pe tine
de la cruda realitate că eşti singur(ă)
la veşnicul adevăr că nu eşti singur(ă)

Nu-ţi fie frică atunci când îţi răneşti genunchii
Eu am un bandaj pentru tine şi un sărut gratuit
Nu eşti singur(ă)
Nu-ţi fie frică să crezi orbeşte
Deoarece cu cât vei zbura mai mult, cu atât vei vedea mai mult
că nu eşti singur(ă)

Priveşte dincolo de fereastră
Acolo, la cerul deschis
Priveşte dincolo de ceea ce vezi
Închide ochii şi doar crede

Leul rage şi mielul stă culcat
Trăiesc împreună într-un oraş cu totul nou
Mă cheamă pe mine şi te cheamă pe tine
de la cruda realitate că eşti singur(ă)
la veşnicul adevăr că nu eşti singur(ă)

Nu-ţi fie frică Mireasă războinică
Biruinţa ta se află de partea cealaltă
Tu nu eşti singur(ă)




Don’t be afraid baby don’t you cry
Daddy’s here it will be all right
You’re not alone you’re not alone
Don’t be afraid when you’re cold at night
I will keep you warm I will hold you tight
You’re not alone you’re not alone

Look beyond the window there
To the sky above to the open air
Look beyond what you can see
Close your eyes and just believe

The lion roars and the lamb lays down
They live together in a whole new town
They’re calling me and they’re calling you
From the cold hard facts that we’re on our own
To the age old truth that we’re not alone

Don’t be afraid when you scrape your knee
I’ve got a band aid waiting and a kiss for free
You’re not alone you’re not alone
Don’t be afraid of your blind belief
Because the more you fly the more you’ll see
You’re not alone you’re not alone

Look beyond the window there
To the sky above to the open air
Look beyond what you can see
Close your eyes and just believe

The lion roars and the lamb lays down
They live together in a whole new town
They’re calling me and they’re calling you
From the cold hard facts that we’re on our own
To the age old truth that we’re not alone

Don’t be afraid little warrior bride
Your victory’s on the other side
You’re not alone you’re not alone


Bat Melech
Cristina

Tehillim 121

Tuesday, June 2, 2009

Citeam în Devarim (Deuteronom) un pasuk care mi-a amintit de întâmplarea cu fiii lui Sceva.

Domnul mi-a zis: „Spune-le: „Nu vă suiţi şi nu vă luptaţi, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru; nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri.”
- Devarim 1:42

Nişte exorcişti Iudei, care umblau din loc în loc, au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând: „Vă jur pe Isus, pe care-L propovăduieşte Pavel, să ieşiţi afară!” Cei ce făceau lucrul acesta, erau şapte feciori ai lui Sceva, un preot Iudeu din cei mai de seamă. Duhul cel rău le-a răspuns: „Pe Isus Îl cunosc, şi pe Pavel îl ştiu; dar voi, cine sunteţi?” Şi omul, în care era duhul cel rău, a sărit asupra lor, i-a biruit pe amândoi, şi i-a schingiuit în aşa fel, că au fugit goi şi răniţi din casa aceea.
- Fapte 19:13-16

Am văzut până acum mulţi fraţi înflăcăraţi, mânaţi de ... un oarecare zel "pentru Domnul", puşi pe exorcizat, dar fără nici un fel de putere.
Demonii ar fi ieşit fără probleme din omul chinuit, dacă fiii lui Sceva s-ar fi concentrat să-l cunoască pe Yeshua, în loc să caute luptă cu răul.
Dacă Dumnezeu e pentru mine cine poate fi împotriva mea, dar dacă Dumnezeu nu e cu mine (deci implicit împotriva mea) atunci cine poate fi de partea mea? De cel rău mă poate scăpa Dumnezeu, dar dacă Dumnezeu e împotriva mea, cine mă poate scăpa din mâinile Lui?
În Devarim scrie "Eu nu sunt în mijlocul vostru; nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri". Dacă eu ştiu că L-am întristat pe Dumnezeu, cel mai înţelept lucru ar fi să nu merg să caut să fiu învins de cel rău.
Mai bine să mă asigur că Dumnezeu este de partea mea, restul sunt doar detalii.


Bat Melech
Cristina

Monday, June 1, 2009

Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om, care, când era să plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi, şi le-a încredinţat avuţia sa.
Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat.
Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi, s-a dus, i-a pus în negoţ, şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi.
Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi, a câştigat şi el alţi doi cu ei.
Cel ce nu primise decât un talant, s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.
După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut socoteala.
Cel ce primise cei cinci talanţi, a venit, a adus alţi cinci talanţi, şi a zis: „Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi.”
Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.”
Cel ce primise cei doi talanţi, a venit şi el, şi a zis: „Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi.”
Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!”
Cel ce nu primise decât un talant, a venit şi el, şi a zis: „Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat, şi strângi de unde n-ai vânturat:
mi-a fost teamă, şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!”
Stăpânul său i-a răspuns: „Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat, şi că strâng de unde n-am vânturat;
prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu!
Luaţi-i dar talantul, şi daţi-l celui ce are zece talanţi.
Pentru că celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are!
Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
-Matei 25:14-30

O vreme mi-a fost greu să înţeleg de ce a fost stăpânul atât de dur cu robul căruia îi încredinţase un talant, doar primise înapoi exact ce i-a dat! Însă azi citeam un Midrash (folclor iudaic, povestire reală sau legendă, spusă pentru a scoate în evidenţă un anumit aspect) care m-a făcut să înţeleg ceea ce vrea să transmită această pildă.

Acest Midrash este destul de cunoscut şi descrie o conversaţie între Rabbi Akiva şi guvernatorul roman de la acea vreme. Guvernatorul ia în derâdere mitzvah (porunca) referitoare la brit milah (circumcizie) şi îl întreabă pe Rabbi Akiva "ce este mai impresionant, lucrul mâinilor lui Dumnezeu sau lucrul mâinilor omului? Dacă Dumnezeu ar fi dorit ca bărbaţii să fie circumcişi, atunci nu i-a creat pe toţi circumcişi?" Rabbi Akiva îi răspunde arătându-i un lan de grâu de pe câmp şi 10 pâini, proaspăt scoase din cuptor. Rabbi îi spune guvernatorului "care din aceste două lucruri este mai bun? Primul, adică lanul de grâu este lucrul mâinilor lui Adonai, al doilea este lucrul mâinilor omului. Dacă Elohim ar fi vrut ca noi să avem pâine, de ce nu a făcut-o să crească pe câmp?"
Morala: Pentru Guvernator creaţia aparţine în mod exclusiv lui Dumnezeu, adică El este producătorul iar noi consumatorii. Rabbi Akiva în schimb, scoate în evidenţă faptul că Dumnezeu nu ne dă un produs terminat, ci ne lasă ca să fim partenerii Lui în procesul de creaţie. El dă ingrediente, dă imaginaţie şi aşteaptă ca să faci ceva cu acestea două combinate. Exact aşa cum mâncarea nu creşte gata preparată pe câmp, exact aşa cum hainele nu cresc gata ţesute, la fel nimic din ceea ce ne-a dat Adonai nu este dat de-a gata. Însăşi omul nu se naşte perfect, dar el trebuie să lucreze la caracterul şi la sufletul său, să se lase transformat de Ruach HaKodesh (Duhul Sfânt) după chipul şi asemănarea lui Yeshua (Isus).

Adonai ne dă, după puterea fiecăruia, la unii un talant, la alţii 5, la aţii 10 şi potrivit cu măsura cu care ţi s-a dat, se aşteaptă ceva de la tine. Nu poţi să mergi să-ţi îngropi talantul undeva în pământ.


Bat Melech
Cristina

Comic