Nu caut să înțeleg ca să pot să cred, dar cred ca să pot să înțeleg, chiar mai mult, știu că dacă nu aș crede nu voi ajunge niciodată să înțeleg. - Sf. Anselm

Ascultă-mi, Doamne, glasul când Te chem: ai milă de mine şi ascultă-mă!
Inima îmi zice din partea Ta: „Caută faţa Mea!” Şi faţa Ta, Doamne, o caut!
Nu-mi ascunde faţa Ta, nu depărta cu mânie pe robul Tău! Tu eşti ajutorul meu, nu mă lăsa, nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!
Căci tatăl meu şi mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primeşte.
Învaţă-mă, Doamne, calea Ta şi povăţuieşte-mă pe cărarea cea dreaptă, din pricina vrăjmaşilor mei. Tehillim 27:7-11

Rugă

Simt că ruga mi se pierde printre mii de rugi,
De parc-aș sta în plină vară acoperită-n fulgi.
În toată căldura mi-e frig,
Mi-s buzele necurate dar tot Te strig...
Să vii să mă golești de goliciunea mea
De inima Ta leagă-mi inima,
Cu ochii cărnii-nchiși să Te privesc
Și sufletul spre Tine să mi-l cresc,
Să mă pierd de tot ce-am pierdut pân-acum
Și să te las să-mi porți pașii pe drum.

Bat Melech
Cristina

Tatăl pedepsește pe cine iubește...

Şi aţi uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: „Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului şi nu-ţi pierde inima când eşti mustrat de El. Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.” Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl? Dar, dacă sunteţi scutiţi de pedeapsă, de care toţi au parte, sunteţi nişte feciori din curvie, iar nu fii. Şi apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne-au pedepsit, şi tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor, şi să trăim? Căci ei în adevăr ne pedepseau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui.

Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei roada dătătoare de pace a neprihănirii. Evrei 12:5-11

Se consideră că ești un cetățean bun dacă respecți legile Statului Român, iar dacă încalci una din aceste Legi ești judecat în funcție de ceea ce ai făcut greșit. Totuși dacă ești fiu, tatăl tău are un set de reguli care nu sunt incluse în Legislația României, dar care el ți le cere. Dacă încalci una din aceste reguli ești pedepsit de tatăl în funcție de ceea ce el consideră că ai făcut greșit. În sala de tribunal Judecătorul nu este interesat deloc de cât de neascultător ești față de tatăl tău, nu este interesat dacă îți faci curățenie în cameră sau nu, el este interesat doar de Legislația Română și te consideră vinovat sau nevinoat doar în funcție de aceasta.

Dacă îi răspunzi urât tatălui tău, pe el nu-l interesează cât de bine ții tu Legislația României, el te va pedepsi ca să corecteze ceva în caracterul tău, măcar că fapta ta nu este una penală.

Dacă Adonai se relaționează la mine doar ca și la un simplu cetățean care ține sau încalcă Legea, atunci eu răspund înaintea Lui doar prin prisma Legii. Totuși dacă El a devenit Tatăl meu (ceea ce se poate doar prin Yeshua) atunci El va avea alte așteptări de la mine, mai mari decât ce Legi țin sau nu. Pedeapsa nu mai este doar în funcție de Lege ci în funcție de cum dorește El să-mi corecteze caracterul.

A nu se confunda pedeapsa cu boli sau blesteme ce vin în urma păcatelor de care trebuie să scăpăm.

Deci dacă înțeleg că îmi oprește anumite lucruri pentru ca să învăț ceva, atunci trebuie să sufăr ”pedeapsa” ca și un copil al Lui, măcar că pe moment este o pricină de întristare, dar mai pe urmă aduce un rod bun.

Bat Melech

Cristina

Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
„Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă, vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă.
Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.” Vayikra-Levitic 23:23-25

Chag Sameach!

În țara promisă se intră doar prin Yehoshua/ Yeshua

Numeri 13:16
Acestea sunt numele bărbaţilor pe care i-a trimis Moise să iscodească ţara. Lui Hosea, fiul lui Nun, Moise i-a pus numele Iosua.

Ebr. Hoshea – Mântuire
Yehoshua – Mântuirea lui Dumnezeu
Același nume este numele lui Isus în ebraică deoarece îngerul îi spune lui Iosif :” Ea va naşte un Fiu, şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” Matei 1:21
Moise reprezintă Legea și Yehoshua reprezintă împlinirea promisiunii lui Dumnezeu.
Moise a fost necesar pentru a purta poporul Israel prin pustie, dar pentru a intra în promisiunea lui Adonai a fost nevoie de Yehoshua/Yeshua.


Bat Melech
Cristina

Shana Tova

Butt Prints in the Sand

(writer unknown)

One night, I had a wondrous dream;
One set of footprints there was seen.
The footprints of my precious Lord,
But mine were not along the shore.
But then some stranger prints appeared,
And I asked the Lord, “What have we here?”
“Those prints are large and round and neat,
But, Lord, they are too big for feet.”
“My child,” He said in somber tones.
“For miles I carried you alone.
I challenged you to walk in faith,
But you refused and made me wait.
You disobeyed, you would not grow,
The walk of faith you would not know.
So I got tired and fed up,
And there I dropped you on your butt,
Because in life, there comes a time,
When one must fight and one must climb,
When one must rise and take a stand,
Or leave some butt prints in the sand.”

Ma tovu

Și fără minuni...

Când se naște un copil, toate lucrurile i se dau și i se fac în mod ”miraculos” fără ca el să ridice un deget. Plânge și i se dă lapte, plânge și este schimbat, etc. Când Adonai a scos pe Am Israel din Mitzrayim (Egipt) s-a purtat cu ei ca și cu niște bebeluși. Au trăit dintr-un miracol în altul. Mâncarea o primeau din cer, apa țâșnea din stâncă, apele se despărțeau în fața lor, soarele se oprea pe cer, încălțămintea nu li s-a stricat în picioare timp de 40 de ani nici hainele nu li s-au învechit pe ei, totuși scopul pentru care Adonai i-a scos din Mitzrayim nu a fost ca să-i uimească pe ei în mod continuu cu minuni. Scopul lui Adonai era să îi ducă într-o țară a lor unde minunile nu mai sunt necesare ca să-i convingă de nimic. Când au intrat în Eretz Israel, evreii n-au mai primit mana din cer, era de așteptat să meargă că planteze și să-și cultive hrana, nu mai era nimeni care să lovească stânca și să țâșnească apa în fața lor, n-au mai primit prepelițe din cer, etc.
Ce se aștepta de la ei era statornicie în căile lui Adonai fără să vadă minuni, se aștepta din partea lor credință că Adonai este cu ei chiar dacă nu mai era nici un nor care să îi ghideze, nici un stâlp de foc care să le lumineze calea.
Părerea mea personală este că sunt momente când e ok să fii uimit de minuni și semne, e ok să te duci în locuri unde vezi astfel de lucruri, dar la sfârșitul zilei, lucrurile acestea nu sunt destul. Dacă în relația mea cu Dumnezeu, El trebuie să mă impresioneze tot timpul, am înțeles greșit ce înseamnă să Îl urmez. Credința mea este o încredere neclintită în lucrurile care nu se văd. Dacă eu cred doar pentru că am văzut, ce lucru special fac? Nu este nevoie de credință atunci când văd.
În Matei 12:38-39 scrie despre fariseii care s-au dus la Yeshua să îi ceară un semn:

„Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!”
Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean şi preacurvar cere un semn............”

L-au văzut în mijlocul lor făcând minuni, dar asta tot nu i-a convins:

„Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El!- Matei 27:42

Dacă voi crede doar după ce Elohim face minuni peste minuni, niciodată nu vor fi destule minuni. Firea mea va avea nevoie tot timpul de demonstrații, dar duhului meu îi este destul să creadă că El este de partea mea pentru că așa stă scris în Cuvântul Lui.

Bat Melech
Cristina

Nu doar Peshat/Pshat

În Iudaism există 4 feluri de a interpreta Scripturile, Pshat (simplu), Remez (sugestie/ ceea ce sugerează textul), Drash (căutare/ investigarea textului pentru o aplicație practică) și Sod (secret/ ascuns; simbolismul spiritual).

Tot ceea ce a spus Dumnezeu are o interpretare simplă și una ascunsă. Nu te opri doar la lucrurile evidente, la lucrurile care se văd. Oamenii firești Îl interpretează pe Adonai prin modul Pshat.

Adonai a dat 613 mitzvot (porunci) și toate din ele au un înțeles evident și au un înțeles ascuns. Cei care sunt preocupați cu a împlini doar ceea ce li se cere, rămân la nivelul vizibil oricui, fără să înțeleagă de ce fac ceea ce fac, dar cei preocupați cu a cunoaște voia lui Dumnezeu, vor să cunoască și înțelesul ascuns al lucrurilor. Inevitabil cei care sunt preocupați să cunoască sunt ridiculizați de ceilalți deoarece a cunoaște după părerea lor este o pierdere de timp, după modelul ”știi și la ce te ajută că știi”.

Dumnezeu nu este preocupat de lucrurile evidente, de ceea ce izbește doar ochii și simțurile, după cum este scris:

”Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” 1 Samuel 16:7

Adică El vede lucrurile ascunse și lucrurile evidente deopotrivă, dar este mai interesat de ceea ce nu se vede. Dacă un om alege să fie preocupat de a cunoaște lucrurile ascunse ale lui Adonai, dacă își petrece timpul cu a pricepe cât mai multe lucruri care pentru alții poate par informații inutile, nu ridiculiza dorința lui, pentru că nu te face mai înțelept ci doar un ”retardat spiritual”.

Când Dumnezeu vorbește pot să aud ceea ce spune sau pot să aud și să ascult.

Psalmi 62:11

O dată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că: „Puterea este a lui Dumnezeu.”

Parafrazat acest verset ar fi ”Dumnezeu a vorbit ceva și eu am auzit ambele înțelesuri/ sensuri, la ceea ce El a spus”

De ce?

Pentru că ” Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. – Proverbe 25:2

Deuteronomul 29:29

Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele Legii acesteia.

Așa că cercetează ”prea mult”, cunoaște ”prea mult” și dorește-ți ”prea mult”, deoarece nu dai dovadă de smerenie rămânând în ignoranță, dar dacă vei căuta s-ar prea putea să găsești, dacă bați s-ar prea putea să ți se deschidă, pentru că celui ce are i se va da și mai mult iar celui ce nu are i se va lua și ceea ce are.

”Luaţi seama, dar, la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce n-are, i se va lua şi ce i se pare că are.” Luca 8:18

Așa că mai bine să fiu ”lacomă” în ce privește lucrurile lui Dumnezeu decât să fac mereu doar destul, destul cât să intru în Împărăție, destul cât să nu mă pierd, dar nu destul cât să ating inima lui Adonai.

Bat Melech

Cristina