În tabără au fost geloși pe Moshe (Moise) și pe Aharon (Aaron), sfântul Domnului. (Tehillim/Ps.106:16)
Ieri, când am
citit Psalmul 106 și am văzut că Aharon e numit Sfântul Domnului, mi-a venit în
minte episodul cu vițelul de aur.
În Shemot (Exod)
24, Moshe s-a urcat pe munte cu Aharon, Nadav, Avihu și 70 bătrâni din Israel
și ”au
vazut pe Dumnezeul lui Israel” (vs. 10). Aharon L-a văzut pe Adonai. În
Mitzrayim (Egypt) Aharon a fost gura lui Moshe, a făcut minuni în fața lui
Faraon și în fața poporului Israel... L-a văzut pe Adonai.
Moshe urcă
împreună cu Yehoshua pe munte să primească Torah, iar Aharon rămâne singur cu
poporul. Trec 40 de zile și 40 de nopți, timp în care Elohim îi spune lui Moshe
”Vorbește copiilor lui Israel să-Mi aducă un dar; să-l primiți pentru Mine de
la orice om care-l va da cu tragere de inima. Iată ce veți primi de la ei ca
dar: aur, argint și aramă...” (Ex. 25:2-3) Îi spune asta în timp ce copiii lui
Israel își dădeau aurul ca să li se facă din el un idol... ca și cum n-ar știi
că-și dau darurile unuia care nu merită. Ca și cum n-ar vedea în vale un popor
care tocmai îi întorcea spatele, cu Aharon în fruntea lor. Ca și cum nu vedea
că poporul Lui se închina altuia, îi spune lui Moshe cum să-i facă locul de
închinare și lucrurile sfinte. Și-n timp ce Aharon turna un vițel de aur în
fața căruia să se închine toți, Adonai îi spunea lui Moshe ”Apropie de tine pe
fratele tău, Aaron, și pe fiii săi, și ia-i dintre copiii lui Israel și pune-i
deoparte în slujba Mea ca preoți.” (Ex. 28:1)
Pare absurd să-L
vezi pe Adonai, să știi cine e și să ajungi să calci totul în picioare ca și
cum ar fi un mare nimic. Să uiți și ce ai trăit și ce ai văzut în câteva zile
și să te închini la ceva creat de tine. Pare imposibil de crezut. Strigător la cer.
Oricine citește lucrurile astea, inevitabil ajunge să-l numească pe Aharon un
trădător. Și a fost. Dar nu despre prostia lui Aharon vreau să vorbesc. La
oameni am învățat să nu mă mai mire nimic, cum nu mă mai mir eu când ajung să
spun sau să fac lucruri care nici n-ar trebui să-mi treacă vreodată prin minte.
Inima omului e înșelătoare oricât ar crede el însuși despre sine că ”dar eu
sunt un om bun”, așa că nu despre inima omului vreau să vorbesc ci despre inima
lui Adonai.
Știu că unora le
place să creadă că Dumnezeul Vechiului Legământ era unul aspru și greu de
mulțumit, pe când Dumnezeul Noului Legâmânt este dragoste. În Vechiul Legământ
Adonai era fără milă pe când în Noul Legământ e plin de har, dar surpriză: este
același Dumnezeu care nu se schimbă și în care nu este umbră de mutare (Iac.
1:17).
Cum am spus nimic
nu mă mai miră la oameni. Oricât ar fi de sfinți se pot perveti și oricât ar fi
de pervertiți se pot sfinții. Dar chiar dacă nu mă miră nimic la oameni, la
Adonai mă miră totul. Și nu o spun ca să aud un ”amin” spus din reflex și nici
ca să gândescă cineva, ”vai, ce frumos că e așa ușor de impresionat fata asta”.
Dar cum să nu rămâi uimit și mut de mirare când vezi inima Lui? Cum să nu îți
vină să te tângui cu tot sufletul tău când știi că El, Ha Kadosh Baruch Hu (Cel
Sfânt, Fie El Binecuvântat), e mișcat în tot ce face doar de dragoste pentru
noi?
Vorbește cu Moshe
despre darurile pe care e gata să le primească de la un popor care Îl înșeală
în timp ce El vorbea și El știe. Vorbește despre hainele sfinte în care vrea
să-l îmbrace pe Aharon chiar dacă în același timp îl vede pe Aharon făcând un
idol poporului. Îl vede pe Aharon în toată mizeria lui și tot îl vrea ca și
preot. Adonai îi spune lui Moshe să ia 2 pietre de onix pe care să scrie numele
celor 12 seminții ale lui Israel și spune ”Amândouă aceste pietre să le pui pe
umerarii efodului, ca aducere aminte de fiii lui Israel; și Aharon le va purta
numele înaintea Domnului, pe cei doi umeri ai lui, ca aducere aminte de ei.” Cu
alte cuvinte, după cum poartă întreg poporul după el acum în idolatrie, așa o
să poarte numele lor înaintea Domnului.
Nu știu ce inimă
ai Adonai... Vezi tot și cunoști tot. Vezi că deși am câte o revelație ”Adonai
e extraordinar!” Urmează să spun lucruri drăcești de-a dreptul. Că am momente
ca și Keefa când știu exact cine ești și 2 minute mai târziu te fac să-mi spui
”înapoia Mea, satano!” Și cu toate astea te uiți la mine tot cu ochi curați de
orice răzbunare, măcar că ai dreptul să faci cu mine ce vrei... sunt a Ta! Dar
mă prețuiești și în căderea mea de parcă nu vezi câtă răutate se ascunde în
mine. Ce dragoste e asta, Adonai? E nebunie! Iubești nebunește Adonai... Îmi
vine să-Ți spun câteodată ”apără-ți inima de mine, măcar un pic!”... Dar Tu nu
știi să iubești doar în parte. Iubești deplin. Ierți deplin. Crezi deplin. Și
crezi pentru mine. Cum ai crezut pentru Aharon, crezi pentru mine. Crezi că
nebunia mea nu mă definește. Crezi că într-o zi am să aleg bine mai mult decât
pot eu să cred pentru mine. Învață-mă să cred așa Adonai. Învață-mă să Te
iubesc așa... fără nici o reținere. Fără să te judec greșit când nu înțeleg ce
faci dincolo de aparențe. Când văd cum mă iubești înțeleg că nu știu să Te iubesc. Dar vreau să
învăț. Ajută-mă!
Bat Melech בת מלך
Cristina כריסטינה
