CATRE CITITORI

Articolele prezentate în acest blog reprezintă convingerile şi părerile personale, cugetările mele, trăirile mele şi ceea ce Adonai mă învaţă. Crezul meu nu este asociat cu nici o denominaţiune, cult sau comunitate.
Articolele mele sunt rezultate din trăirea mea cu Adonai, deci nu încurajez publicarea, copierea sau reproducerea acestora, fără acordul meu.

Mulţumesc pentru înţelegere,
Bat Melech בת מלך

Tuesday, November 29, 2011

Casa zidită pe stâncă

”De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile, şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.” - Matei 7:24-27


Continuând seria ”obsesia mea cu munții”, am ajuns la casa zidită pe stâncă. Tot timpul am avut impresia că aceste cuvinte ale lui Yeshua înseamnă că dacă nu mi-am zidit casa pe nisip, atunci totul e roz și minunat, dar mi-au luat mai bine de 10 ani să înțeleg că furtunile, vânturile și șuvoaiele vin atât peste casa zidită pe nisip cât și peste cea zidită pe stâncă. Fenomenele astea ce au puterea să distrugă, sunt o consecință a faptului că trăim în această lume. Yeshua nu a venit să ne izoleze de probleme ci El a spus ”în lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33). Scopul nu e să ne ferească de necazuri și greutăți ci să ne învețe cum să rămânem în picioare în fața lor.
Nu cred că ești zidit pe stâncă instantaneu, la fel cum nu cred că ești zidit pe nisip instantaneu. Zidirea asta, oriunde ar fi ea, ia timp. Nu-ți apare casa peste noapte zidită pe stâncă doar pentru că ai luat o decizie în inima ta sau pentru că ai meditat mult și ai avut o atitudine pozitivă, ci casa se zidește pe măsură ce auzi cuvintele Lui și le împlinești.
Rezistența casei de pe stâncă nu se datorează unei calități superioare a materialului din care este făcută, la fel cum prăbușirea casei de pe nisip nu este cauzată de materiale de proastă calitate. Este scris despre casa zidită pe nisip că prăbușirea i-a fost mare, acest lucru însemnând că era o clădire impunătoare, deci nu are legătură cu materialul din care e făcută casa, ci are legătură doar cu locația acesteia. Dacă eu stau în picioare este doar datorită faptului că sunt în El, nu datorită caracterului meu puternic și nici abilităților mele.
El m-a iubit atât de mult încât S-a făcut stâncă pentru mine și ca și cum n-ar fi fost destul Și-a ridicat mânecile și S-a încins de lucru. M-a luat cărămidă cu cărămidă și m-a urcat până la o înălțime unde aerul e rarefiat și condițiile de lucru sunt grele. M-a zidit centimetru cu centimetru pe vânt și ploaie și nu S-a oprit oricât de greu I-a fost. Apoi a pus Ruach HaKodesh (Duhul Sfânt) să locuiască în mine și S-a pus pe Sine de jur împrejurul meu. Când au venit adevăratele dezastre ale naturii peste mine, nu mai îmi era nimic nou, pentru că pe vreme dezastroasă am fost zidită de la prima cărămidă. Asta nu înseamnă că rămân intactă după dezastru, ci de multe ori rămân în urma lor cu geamuri sparte și bucăți din acoperiș rupte, poate chiar stricăciuni pe care nici eu nu le sesizez, dar El, Credincios fiind, vine și mă inspectează milimetru cu milimetru și fiecare gaură o umple; orice e rupt, leagă; orice e spart lipește și dacă e nevoie înlocuiește, dar casa îmi rămâne în picioare. El m-a făcut și nu are cum să nu vegheze asupra mea după atâta lucru depus. Nu m-a zidit pe stâncă să vină să mă viziteze în vacanțe, ci m-a pus acolo ca să locuiască în mine mereu.
Așa cum este adevărat că dacă nu zidește Adonai o casă degeaba lucrează cei ce o zidesc, este adevărat și că dacă El zidește o casă, degeaba se luptă cei care vor să o dărâme. Trebuie mai întâi să dea afară Locatarul din mine, apoi să încerce să facă ceva.
Dacă rămân în picioare pe stâncă, nu are legătură cu superioritatea mea, ci cu faptul că El a îndurat tot ca să mă pună acolo și îndură în continuare tot ca să mă țină acolo.

Bat Melech בת מלך
Cristina כריסטינה

8 comments:

  1. Din nou te înţeleg, neînţelegându-te, Cristina. Sau poate nu reuşesc să "te citesc " corect? Sigur că noi nu avem a ne compara cu Divinitatea, deşi nişte comparaţii ar fi posibile, faptul că El ne-a făcut asemănări ale Sale mă îndreptăţeşte să spun asta. Dar sigur mă pot compara cu mine însumi, mereu şi mereu, şi fac asta pentru că vreau ca astăzi să fiu mai bun decât am fost ieri, şi să ştiu că ceea ce fac în acest moment chiar, mă va ajuta să fiu mai bun mâine. Ştiu-bine că eşti de acord cu mine....şi atunci dacă tu simţi o permanentă îmbogăţire înspre Adonai şi Yeshua, de ce să fii nemulţumită de tine? De ce vrei să te "împiedici de umbrele" tale, în loc să fii fericită de cât de luminoasă poţi fi tu acum? Uite, Cristina, te întreb (şi mă întreb în ce mă priveşte, cred că e bine ca fiecare să o facem) dacă Adonai îţi vede lumina, tu de ce să ţi-o ignori? Îndoielile, Cristina, nu fac decât să ne sporească umbrele....
    Shalom!!!

    ReplyDelete
  2. Teo, sincer nu prea știu la ce te referi.
    Nu știu dacă mă împiedic în umbrele mele și nici dacă ar trebui să mă bucur cât sunt de luminoasă și sincer nu mă interesează cât sunt sau nu de luminoasă, tot ce mă interesează e luminozitatea Lui și cum să învăț să o îndur fără să orbesc.
    Lumina mea - eu nu am altă lumină decât El și nimic nu e frumos sau bun în legătură cu persoana mea care să nu aibă legătură cu El, deci nu cred că am cum să-mi ignor Lumina ci Îl ridic cât de mult pot ca să-L vadă toți și să știe că dacă eu văd e pentru că El mi-e lumină. Îndoieli nu mai am de mult în Ce Îl privește, poate doar legat de ceea ce am eu impresia că pot sau nu pot, dar nu cred că mă încred în mine să umblu deci nu contează ce îndoieli am eu cu privire la persoana mea. Nu îmi ignor Lumina... și n-o spun defensiv ci e un fapt. El e tot... El mi-a fost începutul și sfârșitul meu e tot în El și tot ce fac între astea două e să-L văd cât mai bine.
    Cât despre lumina mea ... dacă nu e El nici nu sunt curioasă să o bag în seamă și nu are legătură cu o imagine de sine proastă sau cu o smerenie falsă, dar nu sunt curioasă de cât de mult luminez eu, iar dacă asta aduce umbră în viața cuiva, nu pot decât să mă rog să mă lumineze El până mă pierd cu tot cu umbrele mele în El.
    S-ar prea putea „din nou„ să vorbim de două lucruri diferite, s-ar prea putea să nu fi înțeles eu, deci dacă răspunsul meu nu are legătură cu ce spuneai tu, îmi cer scuze... trec printr-un moment mai blond.
    Fii binecuvântat Teo și binecuvântat să fie Cel PreÎnalt din tine, Shalom!

    ReplyDelete
  3. Sigur că trebuie să-L preamărim pe El înainte de orice, şi să ne rugăm Lui să ne dea cât mai multă putere să o facem, şi El, celor care se roagă mai ales, le dă această putere, dar şi noi trebuie să facem din noi un teren fertil pentru a rodi acea putere de la El primită. Tu spui "sincer nu mă interesează cât sunt sau nu de luminoasă" dar trebuie să te intereseze Cristina, eu asta aş vrea să te conving. Eu cred că aşa cum tu te bucuri de lumina Lui, şi El vrea să se bucure de lumina ta. Pentru Dumnezeu contăm mult fiecare dintre noi, nu ne putem ignora, micindu-ne, pe noi înşine, trebuie să învăţăm să ne băgăm în seamă, nu ne putem înmulţi monezile pe care ni le-a dat El dacă nu suntem conştienţi, fiecare, de valoarea noastră. Tu eşti valoroasă Cristina, tot ce gândeşti şi scrii aici e dovadă, şi atunci de ce să nu fii mândră de tine? Eu cred că mândria noastră, atunci când are temei, Îl bucură în primul rând pe Dumnezeu, Căruia Îi dovedim, şi în felul acesta, că nu-Şi pune degeaba încrederea în noi.
    Aşa cred eu, Cristina, şi mi-ar pare rău să greşesc!
    FII BINECUVÂNTATĂ , CRISTINA, SHALOM !

    ReplyDelete
  4. sa nu uitam totusi, ca Dumnezeu e in fiecare din noi...

    ReplyDelete
  5. Dumnezeu e în fiecare dintre noi! DA! Și ca să ne întărească această simțire, Mesia S-a născut, așa... ca fiecare dintre noi. MULTE BUCURII! Cristina MULTE ÎMPLINIRI! MULTE BINECUVÂNTĂRI !
    Shalom! Shalom!! Shalom!!!

    ReplyDelete
  6. LA MULȚIșiFERICIȚI ANI !!! Cristina Fie ca iubirea lui Adonai să îți îmbogățească fiecare clipă a anului care stă să vină!
    Shalom! Shalom!! Shalom!!!

    ReplyDelete
  7. La multi ani Teo! Fii binecuvantat si intarit prin neprihanire. El sa te pazeasca si sa-ti dea numai bucurii in noul an! Shalom!

    ReplyDelete