În Galut (Exil)

Iar mi-e decembrie în plină primăvară
Şi iar mă caută îngeri căzuţi ce nu mai zboară
Şi mă găsesc într-un pământ pustiu ce nu mi-e ţară,
Unde şi fulgii mi-s făcuţi din apa-amară
Unde dorul după Israel, brezde în mine ară,
Unde nu mi-e cald nici înăuntru, nici afară.

Să nu mă pierd m-am ascuns în a Ta cămară
Cu ochii-nchişi să-Ţi privesc îngerii cum coboară
Şi-acolo învăţ când mă atingi să nu mă doară
Şi-nvăţ ce îmi învii şi ce laşi să îmi moară.
M-am prins de-al Tău tzitzit şi nu mă las când alţii Te-nconjoară
Nu mă las nici când strigă învăţaţii că mâna mea-i murdară!
Nu mai îmi pasă când pierdută mă declară
Nici când jigniţi cu fariseii mă compară...
Sunt mută şi surdă la orice ocară
Pentru că Torah Ta nu mi-e povară,
Eu vin doar după Tine!

Bat Melech בת מלך
Cristina

Tzitzit