CATRE CITITORI

Articolele prezentate în acest blog reprezintă convingerile şi părerile personale, cugetările mele, trăirile mele şi ceea ce Adonai mă învaţă. Crezul meu nu este asociat cu nici o denominaţiune, cult sau comunitate.
Articolele mele sunt rezultate din trăirea mea cu Adonai, deci nu încurajez publicarea, copierea sau reproducerea acestora, fără acordul meu.

Mulţumesc pentru înţelegere,
Bat Melech בת מלך

Wednesday, March 3, 2010

Oaia Aproapelui tău ...

Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocoleşti, ci să le aduci la fratele tău. Dacă fratele tău nu locuieşte lângă tine şi nu-l cunoşti, să iei dobitocul la tine acasă şi să rămână la tine până ce-l cere fratele tău; şi atunci să i-l dai. Tot aşa să faci şi cu măgarul lui, tot aşa să faci şi cu haina lui, şi tot aşa să faci cu orice lucru pierdut de el şi găsit de tine: să nu le ocoleşti. Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu-l ocoleşti, ci să-i ajuţi să-l ridice. - Devarim/ Deuteronom 22:1-4

Rav Elyashiv spunea în Gemara (Talmud) că exact așa cum ești obligat de Halacha (legea iudaică) să nu ocolești un obiect sau animal pierdut, ci trebuie să anunți Beit Din (tribunal evreiesc) că ai găsit ceva pierdut și să-l înapoiezi stăpânului, același lucru se referă și la sufletele pierdute. Aceeași Halacha care se aplică în cazul prezentat în Devarim 22, se aplică și referitor la înapoierea sufletelor pierdute Stăpânului universului.

Adonai este Stăpânul toturor lucrurilor văzute și nevăzute și mai presus de orice El este Stăpânul sufletului meu și al sufletului tău.
Primul pasuk (verset) începe cu ”Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău...”. Oamenii sunt comparați în repetate rânduri, în Scripturi, cu oile. De ce? Pentru că sunt cele mai slabe și proaste animale care există, totuși tot din ceea ce reprezintă oaia poate fi folosit pentru a ajuta pe alții, începând cu lâna, laptele, pielea, etc. Oile nu au nici un sistem de apărare, nici măcar fuga, deoarece sunt mult mai încete decât toți prădătorii lor. Singurul sistem de apărare al oilor este păstorul. Dacă oile stau lângă păstor sunt apărate, hrănite și păzite. Când Yeshua vorbea despre oaia care se pierde și păstorul lasă toate cele 99 de oi, ca să o caute, spunea acest lucru deoarece voia să puncteze că doar păstorul o poate apăra.
În Tehillim 119, în pasuk 176 este scris ”rătăcesc ca o oaie pierdută. Caută pe robul Tău căci nu uit poruncile Tale”. Stăpânul își caută oile, dar dacă le găsim
noi înaintea Lui, avem obligația să nu trecem nepăsători pe lângă ele. Avem obligația să înapoiem Stăpânului fiecare suflet pierdut. Liderii nu au voie să se poarte cu oamenii de parcă ar fi oile lor, ci mereu să țină cont de faptul că ei doar au găsit ceva ce s-a pierdut de Stăpân și că potrivit cu Torah, au datoria să se îngrijească de bunul găsit, până când Stăpânul îl cere și atunci trebuie să fie gata să îl înapoieze.
Obligația noastră, a fiecăruia, este să nu trecem pe lângă cineva pierdut fără să ne îngrijim de el. ”
Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu-l ocoleşti, ci să-i ajuţi să-l ridice”. Este o mitzvah să îl iubești pe aproapele tău, o mitzvah pe care Yeshua a întărit-o în Noul Legământ. Din dragoste pentru aproapele tău - și cine e mai aproape de tine decât Adonai?- trebuie să-L ajuți să-și ridice ”animalul căzut” sub povară. Nu ai voie să-l ocolești. Păstorul suferă după orice oaie pierdută. Dacă spunem că-L iubim, Îl vom ajuta să-și caute oile și ne vom îngriji de ele. Dacă Îl iubim, păzim poruncile Lui și poruncile lui Yeshua nu sunt diferite de poruncile Tatălui, pentru că dacă ar fi atunci nu ar fi fost de la Tatăl, dar știm în adevăr că Yeshua și Tatăl sunt una. Porunca Tatălui este să înapoiezi ceva care s-a pierdut și Yeshua a venit tocmai să împlinească această poruncă a Tatălui. La fel trebuie să facem și noi.
Deja văd vreo 10 ”liberi” care se trezesc să fie indignați de cuvinte cum ar fi ”nu ai voie” sau ”trebuie”, dar suferiți-mă că dacă tot sunteți pe blogul meu, trebuie :)

Bat Melech בת מלך
Cristina

No comments:

Post a Comment