Legea?

Știam ieri că dacă deschid iar subiectul cu Torah, adică Legea, imediat mă bombardează cu mesaje care mai de care ”liber de lege” în parte, fiecare încercând să mă învețe teoria chibritului și mă iau de la Adam și Chava să îmi explice sistemul mântuirii care exclude Legea. Vă mulțumesc din suflet, mai ales celor care mă acuză de doctrine false, sau că aș fi adventistă, unul mai puțin elevat într-ale sectelor creștine mă numea ”sâmbetistă”, altul că sunt legalistă și că nu am ajuns să cunosc dragostea lui Adonai, etc... să nu vă fie cu supărare dar nu am de gând să vă public comentariile pentru că sunt fără sens, întrucât în loc să argumentați Scriptural punctul vostru de vedere, recurgeți la atac la persoană, ceea ce nu tolerez, întrucât blogul meu nu e forum pentru frustrați.
Înțeleg că mai sunt și din aceia care vor să îmi citească blogul și în general le place ce scriu, dar nu când vine vorba de drepturile evreilor și de Lege. Fraților vă înțeleg supărarea, dar dacă ați fost în ceață până acum în legătură cu cei cărora li se adresează blogul meu, dați-mi voie să vă luminez: este pentru evrei și pentru cei care iubesc poporul evreu. La fel cum trebuie să stau să le explic la goyim de ce Legea mai e valabilă, așa trebuie să stau să le explic la evrei de ce zic goyim că Legea, pe care Adonai a dat-o să fie veșnică, nu mai e valabilă. Concluzia la care am ajuns e că mai ușor pentru un evreu să înțeleagă libertatea decât e pentru un goy să înțeleagă Torah, mai ales că cei din urmă sunt aproape inculți în ce privește ”Vechiul Testament” (și nu mă refer că știți poveștile cu Iosif, David și Goliat și Daniel în groapa cu lei. Felicitări că le știți!)
Fraților, în primul rând nu sunt nici adventistă, nici ”sâmbetistă”, poate doar legalistă, dacă prin aceasta vă referiți că țin Legea. Nu cred că mi-am impus părerile asupra nimănui, deci fiți buni și întoarceți-mi favoarea.
Neînțelegerea cu Legea și cu harul e la fel de veche precum Biserica și nu, nu am venit eu ”atotcunoscătoarea” să aduc lumină, dar pentru că am fost întrebată dacă nu sunt confuză în ce privește cele două, am să mai explic odată, reluînd un articol pe care l-am scris anul trecut, în Decembrie.

”Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.

Acesta este versetul preferat al celor autoproclamaţi "LIBERI", cu care argumentează împotriva "LEGALIŞTILOR" ca mine. Da, nu mă deranjează să o spun. Poate că eu şi un "LIBER" înţelegem lucruri diferite prin aceasta, dar for argument's sake, să zicem că da, sunt legalistă. Ce înseamnă acest verset? Că Pavel ne-a dat "dezlegare" de Lege? Că dacă am încredinţarea că un lucru nu-mi este păcat, atunci sunt liberă să-l fac? Că dacă eu sunt încredinţată că să nu minţi este păcat doar în anumite circumstanţe, a minţi este mai puţin păcat din cauza încredinţării mele? Desfinţează acest verset Legea? În 1 Corinteni 4:6, Pavel să nu trecem peste ce "este scris", deci să luăm aminte la ce este scris şi nu la ceea ce îmi închipui că scrie. Ştim în adevăr că Yeshua a venit să ne mântuiască de păcat, nu de Lege ... altfel Jertfa Lui ar fi una defectă. Problema omului nu era că este prea îngrădit de Lege şi nevoia lui nu era ca cineva să vină să rupă gardul ca să trăiască omul "liber". Problema omului era păcatul care îl despărţea de Adonai. Trebuie să fiu liber de Lege sau liber de păcat? Versetul din Romani 6:14 spune că păcatul nu mai stăpâneşte asupra noastră, pentru că suntem sub har, nu sub Lege. Legea nu a fost dată să mântuiască pe nimeni, nici să dea viaţă veşnică nimănui, căci este scris "Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu." Efeseni 2:8
Dar dacă Adonai ştia că într-o zi va trimite harul, atunci pentru ce a mai dat Legea, ca să provoace certuri şi neînţelegere? Cred că Adonai este "un pic" mai mare decât atât. Legea a fost dată ca să mă înveţe ce este păcatul, căci fără Lege nu aş fi ştiut ce este păcatul (Romani 7:7). De pildă, nu aş fi ştiut că e păcat să furi dacă Legea nu mi-ar fi spus "să nu furi" (Exod 20:15). Legea nu îmi spune doar ce este păcatul dar îmi spune şi pedeapsa pentru fiecare păcat. Aici intervine harul, nu ca să mă lase să fur în voie, ci să ia pedeapsa în locul meu. Yeshua, prin moartea şi învierea Lui, a făcut posibil acest lucru. El nu a desfinţat Legea care mă lega să păcătuiesc şi mă condamna, ci doar a luat pedeapsa în locul meu. Harul nu a fost dat să îmi creeze mie mai multă libertate de a păcătui, ci mai multă libertate ca să NU păcătuiesc. Cine păcătuieşte este de la diavolul negreşit (1 Ioan 3:8), adică cine trăieşte în păcat şi rămâne în păcat pentru că are încredinţarea că păcatul lui este îngăduit. Asta înseamnă că dacă mai păcătuieşti vreodată, s-a terminat totul? Nu. Dacă se întâmplă (adică accidental) să păcătuiesc, harul intervine pentru mine în meritul Celui care a suferit pedeapsa în locul meu. Harul nu distruge Legea şi nici nu are cum. Harul ia în locul meu pedeapsa pe care mi-o dă Legea, dar Legea rămâne acolo ca să mă înveţe ce este păcat şi ce nu. Dacă înţeleg harul, atunci nu mai vreau să păcătuiesc din dragoste pentru Cel care mi-a dat harul şi deci păcatul nu mai are putere asupra mea, nu din pricina Legii care condamnă păcatul din viaţa mea, ci din pricina harului care a luat pedeapsa mea şi a dat-o lui Yeshua. "Legea este duhovnicească, iar eu pământesc" spunea Pavel (Romani 7:14) şi atunci dacă Legea este desăvârşită, dată de Adonai şi harul este desăvârşit şi dat de Adonai, cum se împacă astea două? Legea reprezintă dreptatea lui Adonai. Este scris că ochii Lui sunt atât de curaţi nu pot să vadă nelegiuirea (Habacuc 1:13). Legea este fixă, nu se schimbă după situaţie, nu ţine cont de intenţiile pe care le-ai avut, nu ţine cont de nimic decât de ce este scris. Legea este de neînduplecat. Harul în schimb reprezintă dragostea lui Adonai. Harul nu e fix, harul e viu. Se măreşte, se înmulţeşte, trăieşte. Harul este Yeshua care intervine atunci când Legea acuză păcatul din mine şi nu distruge Legea ci doar ia pedeapsa pe care Legea o dă şi o poartă El. Exemplul cel mai bun de cum lucrează Legea şi harul împreună este în pilda lui Yeshua din Luca 13:6-9 "El a spus şi pilda aceasta: „Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, şi n-a găsit. Atunci a zis vierului: „Iată că sunt trei ani, de când vin şi caut rod în smochinul acesta, şi nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă şi pământul degeaba?” „Doamne”, i-a răspuns vierul, „mai lasă-l şi anul acesta; am să-l sap de jur împrejur, şi am să-i pun gunoi la rădăcină. Poate că de acum înainte va face rod; dacă nu, îl vei tăia.”
Yeshua este Harul care merge înaintea Judecătorului şi mai cere timp ca să mai lucreze în mine. Legea este bună. Fără Lege aş păcătui şi nici nu aş şti şi nici nu mi-ar păsa că mă îndepărtează de Adonai. Dar ca să nu spună cineva "eu sunt prea păcătos şi pentru păcatul meu nu mai este iertare" - A fost dat harul. Harul nu schimbă ceea ce este păcat şi ce nu. Adonai nu este confuz cu privire la principiile Sale, păcatul rămâne păcat şi pentru păcat există pedeapsă potrivit cu Legea. Căci Eu sunt cu tine, zice Domnul, ca să te izbăvesc; voi nimici pe toate neamurile printre care te-am risipit, dar pe tine nu te voi nimici; te voi pedepsi cu dreptate, nu pot să te las nepedepsit.” -
Ieremia 30:11
Dar mulţumiri fie aduse lui Adonai că potrivit cu harul nu mai sunt sub pedeapsa Legii ci în dragostea care ia pedeapsa în locul meu. Căci – lucru cu neputinţă Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimiţând, din pricina păcatului, pe însuşi Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului. Romani 8:3-4

Pavel oare nu a înțeles că nu mai suntem sub Lege?
Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii. Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor; deoarece Dumnezeu este unul singur şi El va socoti neprihăniţi, prin credinţă, pe cei tăiaţi împrejur, şi tot prin credinţă şi pe cei netăiaţi împrejur. Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea. - Romani 3:29-31
Pentru Pavel nu era nici o confuzie în legătură cu rolul Legii și rolul credinței. Pavel care vorbea împotriva tăierii împrejur a neamurilor, l-a tăiat împrejur pe Timotei (Fapte 16:3) pentru că în adevăr acesta era un semn între Israel și Adonai nu între neamuri și Adonai. Pavel care vorbea ”împotriva Legii” a ajuns la sfârșitul vieții ca să demonstreze că ține Legea și și-a ras capul (Fapte 21:24). Pavel era împotriva iudaizării neamurilor, lucru pe care și eu îl susțin. Nu cred că neamurile trebuie să adopte stilul de viață evreiesc, dar nici nu cred că evreii trebuie să se facă asemenea neamurilor. Dacă e ok pentru neamuri să fie în continuare neamuri, apoi fiți siguri că e ok pentru evrei să fie în continuare evrei!
Deci dacă Yeshua nu a desfințat Legea (Matei 5:17: Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.) și dacă Pavel nu a desfințat Legea (nu că vre-un om ar avea dreptul) ..atunci eu sunt confuză în legătură cu felul în care s-a ajuns să se creadă că Legea a fost desfințată. Ne place să credem că suntem altoiți în măslinul evreilor și suntem... dar dacă de la ei așteaptă măsline, fiți siguri că de la altoiți nu așteaptă mere.
Legea nu a mântuit pe nimeni niciodată și nu acesta este motivul pentru care a fost dată. Nicăieri nu este scris în Scriptură ”ține toate aceste porunci ca să fii mântuit”. Legea nu a fost planul A și pentru că a eșuat a intrat în acțiune planul B, adică Yeshua. Nici vorbă! Doar prin Yeshua s-a căpătat mântuire și doar prin El se poate căpăta mântuire.

Când am scris articolul de mai sus un prieten drag mie, deoarece după una din predicile lui mi-am întors inima spre Cel ce mi-a creat-o, mi-a scris un mesaj pe facebook în care îmi spunea că cineva care urmează legea, din perspectiva lui e ca cineva care e într-o căsnicie lipsită de dragoste și face lucrurile pentru că trebuie nu din dragoste. Spun același lucru pe care l-am spus și atunci. Perfect de acord. Dacă cineva urmează Legea fără Yeshua poate să ajungă la stadiul respectiv... dar știți unde eșuează cei mai mulți creștini la fel ca și cele mai multe căsnicii? O tot țin cu dragostea (prin dragoste înțelegând sentimentul sublim care din prisma lor nu o însoțește pe una ca mine) și dragostea îi mână și-i adună câțiva ani, dar apoi sentimentul sublim nu mai e... și se trezesc că nu-i mai ține nimic legați de Legământul Sfânt. Ce fac atunci? Încearcă să-și provoace din nou sentimentul, doar că în cele mai multe cazuri nu prea mai vine. Și uite așa te trezești că predici la oameni care vin doar să încălzească scaunul în biserică și știi că nimic nu-i mai poate mișca, pentru că și-au pierdut dragostea dintâi. Dar prin ce s-a arătat dragostea lui Adonai față de noi? Prin faptul că pe când eram noi încă păcătoși Yeshua a murit pentru noi. Adonai a iubit când nu avea nici un motiv. S-a decis că va iubi și a arătat acest lucru. La fel trebuie să fie și dragostea mea... chiar și atunci când toate gunoaiele sau plictiseala sau lenea sting sentimentul meu sublim, eu decid să-L iubesc no matter what.
Sunt lucruri intime între mine și Adonai pe care din dragoste pentru El și pentru că nu vreau să ajung să mă îngâmf nu le spun, pentru că știu că la fel cum intimitatea dintre un soț și o soție nu e subiect de forum ci e doar pentru cei doi, la fel și lucrurile intime care le trăiesc cu Adonai, sunt între mine și El. Doar pentru că nu scriu toată ziua despre cum vreau să ating fața Lui, sau despre cum mă face El să mă simt iubită, nu înseamnă că nu dragostea mă mână până acolo că vreau să fac tot ce El a poruncit și fie că vă place s-o auziți sau nu, Legea a dat-o Adonai cu glas tare de pe un munte și dacă vrea să îi pună capăt atunci să o spună la fel de deslușit, nu prin închipuirile și visările unora.
Dacă stigmatul ăsta de ”legalistă” trebuie să-l port, fie fraților. Sunt Legalistă, dar din dragoste pentru Împăratul meu sunt tot ce sunt.

Bat Melech בת מלך
Cristina