Tot ce are suflare, să laude pe Domnul!

M-am trezit azi mult prea târziu, cu o durere de cap şi cu Tehillim/Psalmul 150 în minte. De obicei mă trezesc cu o senzaţie de "offffffffffff" în minte, dar azi Baruch HaShem, m-am trezit cu acest Psalm.

Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Dumnezeu în Locaşul Lui cel sfânt, lăudaţi-L în întinderea cerului, unde se arată puterea Lui! Lăudaţi-L pentru isprăvile Lui cele mari, lăudaţi-L, după mărimea Lui nemărginită! Lăudaţi-L cu sunet de trâmbiţă, lăudaţi-L cu alăuta şi harfa! Lăudaţi-L cu timpane şi cu jocuri, lăudaţi-L, cântând cu instrumente cu coarde şi cu cavalul. Lăudaţi-L cu chimvale sunătoare, lăudaţi-L cu chimvale zângănitoare! Tot ce are suflare, să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!

Imediat m-am gândit ... sau mai bine zis am mormăit "oy, Adonai vrei să mă trezesc să te laud în starea asta? Asta vrei să-mi spui?" - n-am stat să meditez prea mult şi m-am întors pe cealaltă parte să dorm mai departe. Doar că slujesc unui Dumnezeu care nici nu doarme nici nu dormitează (Ps 121:4) aşa că am început să mă gândesc. Ce am priceput eu din asta? În Psalmul menţionat mai sus se înşiră tot felul de instrumente cu care să fie lăudat HaMelech şi am auzit de nenumărate ori muzicieni folosind aceste versete înainte să cânte. Până azidimineaţă eram de acord că se referă la muzică, dar apoi m-am gândit că asta ar însemna HaShem poate fi lăudat doar de cei cu talent muzical, iar asta e o aberaţie. Eu nu cred că acest Psalm se referă la muzică atât cât se referă la un principiu, acela de a-L lăuda pe Adonai. Dacă trâmbiţă ai, cu trâmbiţa laudă-L, dacă alăută ai primit, cu ea să-L lauzi, dacă nu ţi-a fost dat talentul să cânţi la un instrument muzical dar ai picioare, laudă-L cu jocuri, dacă nu ai picioare şi ai doar mâini, cu ele loveşte 2 talere unul de altul (chimval) spre slava lui Adonai şi e primită, iar dacă nimic, nimic din ce eşti în trup nu poate să fie folosit să-L laude pe El, atunci este scris că tot ce are suflare să-L laude: respiră spre slava Lui şi o să fie primit! Nu sunetul pe care îl scoţi are importanţă, oricât de mulţi "talentaţi" ar veni să-ţi spună opusul. Nu cât de tare strigi, nu cât de frumos cânţi, nu cât de şcolat eşti, ci cât de bine foloseşti aceste "instrumente" spre slava lui Adonai.
Oricât de bine ai cânta, fii sigur că Adonai are parte de talente desăvârşite din partea îngerilor, aşa că nu e interesat de profesionalismul tău. Oricât de mult ai cunoaşte, este ridicol în comparaţie cu Cel care este Omniştient. Oricât de bine ai vorbi niciodată nu ai să poţi rosti cuvinte care să creeze o lume, aşa că nu contează cât de bine vorbeşti. Şi dacă crezi că eşti ceva din cauză la "instrumentul" care ţi-a fost dat, într-o zi vei înţelege că lauda şi închinarea nu are a face cu 10 ore de repetiţie pe săptămână, ca să sune bine duminica. Într-o zi va sta Pavel şi Sila şi cântarea lor care a dărâmat zidurile închisorii (Fapte 16:25) şi va străluci în comparaţie cu "profesionalismul tău". Dacă crezi că eşti ceva din cauză că vorbeşti bine, într-o zi va sta un om bâlbâit în faţa ta, pe nume Moshe/Moise, care măcar că nu avea vorbirea uşoară(Shemot/Exod4:10), era prietenul lui Adonai.
Până azi am crezut că acest Psalm vorbeşte despre instrumente, azi am înţeles că e vorba de Adonai şi că El merită să fie lăudat cu orice ai avea, oricât de mult sau oricât de puţin ar părea în ochii oamenilor, măcar că eu cred că unii respiră mai bine spre slava lui Adonai decât 10 "formaţii de laudă şi închinare". Adonai se bucură de lauda oricui - nu de spectacol.
Dacă ar fi vorba de sunetul pe care îl scoţi, dacă accentul ar fi pe asta, atunci Pavel nu s-ar mai fi obosit să scrie în 1 Corinteni 13:1: "Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor." Accentul nu e pus pe instrument, accentul e pus dragostea cu care te slujeşti de instrumentul dat. Pentru Adonai, lauda fără dragoste (prin laudă a se înţelege orice aduce slavă lui Adonai, nu neapărat muzica) este doar zgomot.

Bat Melech בת מלך
Cristina