Zgomot de Purim

Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amalec pe drum, la ieşirea voastră din Egipt: cum te-a întâlnit pe drum, şi, fără nici o teamă de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit şi sleit de puteri. Când îţi va da Domnul, Dumnezeul tău, odihnă, după ce te va izbăvi de toţi vrăjmaşii care te înconjoară, în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă ca moştenire şi spre stăpânire, să ştergi pomenirea lui Amalec de sub ceruri: să nu uiţi lucrul acesta. - Devarim/Deuteronom 25:17-19

Este o mitzvah (o poruncă) pentru evrei să şteargă de sub ceruri pomenirea numelui lui Amalec, pentru că s-au purtat într-un fel josnic şi au atacat pe Am Israel când erau sleiţi de puteri. Amalec este întruchiparea lui satan care dă târcoale şi se aruncă asupra celor care abia se mai târăsc, sleiţi de puteri şi îi atacă fără nici un motiv.
Haman era amalecit, mai bine zis descendentul lui Agag (Estera 3:1), împăratul lui Amalec (1 Samuel 15:8)
În fiecare generaţie Amalec se ridică împotriva lui Israel, începând cu tatăl amaleciţilor, Esau (Bereishit/Gen. 36:16), continuând cu amaleciţii care au atacat evreii ieşiţi din Mitzrayim (Egipt), continuând cu Haman şi cu mulţi alţii. În fiecare generaţie încearcă exterminarea evreilor şi în fiecare generaţie ajunge să regrete că a încercat.
Când Esau a urmărit pe Yaakov, Yaakov a ajuns să se plece înaintea lui Esau împreună cu toată familia lui, în afară de Beniamin care nu se născuse încă (Bereishit/Gen. 33:2). Chazal (autoritatea rabinică) spun că Mordechai fiind beniamit (Estera 2:5) nu a putut să se închine înaintea lui Esau (Estera 3:2) pentru că nu făcuse asta niciodată şi nu ştia să se închine înaintea lui.
Aşa cum sămânţa lui Esau ajunge să terorizeze sămânţa lui Yaakov în fiecare generaţie, întotdeauna va fi un beniamit care nu se va pleca înaintea lui.

De Purim este o tradiţie care mie îmi place foarte mult. Când se citeşte Megillah Ester în Sinagogă, de fiecare dată când se pronunţă numele lui Haman, toţi evreii, începând cu cel mai mic şi până la cel mai în vârstă, fac un zgomot de nedescris. Copiii învârt nişte jucării de lemn (grogger) care habar nu am cum se numesc în română, bărbaţii bat din picioare şi toţi strigă, acest lucru simbolizând ştergerea pomenirii numelui lui Amalec.
De ce îmi place tradiţia asta? Pentru că simbolizează o mânie pe care fiecare credincios ar trebui să o aibă când vine vorba de Amalec/Satan. Nu spun că ar trebui să ne apucăm să strigăm toţi de nebuni, dar ar trebui să trezească o reacţie în noi când auzim că duşmanul nostru vine şi se aruncă asupra celor sleiţi de puteri, asupra fraţilor noştri. Ar trebui să avem o mânie sfântă. Satan, hoţul, nu vine decât decât să fure, să junghie şi să prăpădească (Ioan 10:10) şi dacă noi nu facem nimic, suntem nimiciţi nu pentru că Adonai a hotărât aşa, ci pentru că nu ne-am făcut datoria.
Pe zidurile cetăţilor din vechime, era puşi străjeri care să vegheze, iar dacă se apropia duşmanul, aceştia dădeau alarma şi toată cetatea venea la luptă. Noi suntem chemaţi să veghem (1 Cor. 16:13), iar dacă vedem că se apropie duşmanul, nu doar să ne punem mâna la gură şi să ne minunăm, ci să dăm alarma de luptă.
Noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. - Efeseni 6:12
Trebuie să ne luptăm în rugăciune, prin mijlocire, să alungăm hoţul care a venit să fure.
Purim-ul este un timp bun să-ţi aminteşti să nu stai cu mâna-n sân când vine necazul. Când Mordechai a auzit de porunca dată împotriva evreilor, s-a îmbrăcat de luptă (în sac şi cenuşă) şi a pornit la atac prin post şi rugăciune.
Dacă nu am avea de luptat nu ni s-ar fi dat o armură, aşa că dacă avem armură să o folosim, ca să ştergem numele lui Amalec se sub ceruri.
Un alt lucru care simbolizează acest lucru, îl reprezintă o bucată de hârtie pe care se scrie numele lui Haman, pe care evreii şi-o lipesc de talpa pantofilor şi de fiecare dată când aud numele lui Haman, îl calcă în picioare. Această tradiţie îmi aminteşte de cuvintele lui Pavel (alt beniamit) din Romani 16:20 "Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Yeshua HaMashiach să fie cu voi! Amin."

Bat Melech בת מלך
Cristina