Sunt aici

Citeam azi ceva ce zicea Oswald Chambers "când te rogi, uită-te la Adonai, nu la problema pentru care te rogi."
Nu cred că există cuvinte care să descrie starea în care sunt acum şi dacă există nu le cunosc, deci nu am să încerc să le caut. Când mă simt aşa până şi rugăciunile mele sunt goale ... şi mă trezesc că merg înaintea lui Adonai, aşa mută şi goală şi tot ce-i spun e "sunt aici" şi sper că doar uitându-se la mine poate să vadă şi ce nici nu pot rosti. Să vadă zecile de gânduri care se zbat în mintea mea, să vadă sentimentele de care nici cum nu reuşesc să scap, să vadă tot regretul şi toată disperarea mea ... să mă vadă aşa cum sunt dincolo de tot ce încerc să par. Şi le vede. Îl simt că vine şi tot ce-mi spune este "ştiu".

"Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om, şi i-a zis: „Unde eşti?” El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină; şi mi-a fost frică, pentru că eram gol, şi m-am ascuns.” Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-a spus că eşti gol?" - Bereishit/ Geneza 3:9-11a

Adonai l-a creat pe Adam perfect. Adam avea un creier care funcţiona la capacitate maximă, nu ca şi al nostru de 8% în cele mai bune cazuri. Totuşi, pare cel puţin retardat ce face el. Ştia că Adonai este Omniprezent şi Omniştient, ştia că nu are unde să se ascundă ca Adonai să nu îl vadă. Ştia că a fost întotdeauna gol înaintea lui Adonai şi că nu era mult mai gol acum că i s-au deschis ochii. Cu toate astea se ascunde printre pomii din grădină. Adonai îl întreabă "unde eşti?" şi el răspunde că s-a ascuns pentru că era gol şi deci i s-a făcut frică.
Culmea tot gol a stat înaintea lui Adonai din prima zi când a deschis ochii, doar că acum ochii lui nu mai erau îndreptaţi spre slava lui Adonai ci pe goliciunea lui. Adonai îl întreabă "cine ţi-a spus că eşti gol?" Adică "Adame, ai stat mereu gol înaintea Mea şi Eu nu m-am simţit jignit. Niciodată nu ţi-am spus că eşti gol, iar Eu sunt Singurul în măsură să-ţi spun că eşti gol, totuşi nu o fac. Cine ţi-a spus că eşti gol de contează pentru tine mai mult?"

Întotdeauna stai gol şi imperfect înaintea lui Adonai. Chiar şi atunci când ai impresia că ai atins nivelul 10.000 pe scara spiritualităţii, tot imperfect stai înaintea Lui. Şi Adonai nu vine nici măcar odată să îţi spună "eşti nevrednic! ai buzele necurate! nu mai vorbi cu Mine!" Nu. Adonai e mereu dispus să te vadă pe tine şi nu goliciunea ta, nu nevrednicia ta. Dar la un momentdat din cauza greşelilor pe care le faci, începi să te uiţi la goliciunea ta şi nu la bunătatea Celui prin care ai stat în picioare când credeai că ai dreptul. Când vine să te strige "unde eşti?" tu stai ascuns după alţii pe care îi vezi mai sfinţi şi îi spui despre goliciunea şi nevrednicia ta. Dar spune-i ceva ce nu ştie.

Yeshayahu /Isaia era în Beit HaMikdash, să se roage ca un bun evreu ce era şi dintr-o dată vede măreţia lui Adonai. Îi aude pe serafimi că strigă "Kadosh, Kadosh, Kadosh, Adonai Tzevaot! (Sfânt, Sfânt. Sfânt, este Domnul Armatelor) şi tot ce poate să spună el este "Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul!" De parcă Adonai nu era acolo când Yeshayahu nu-L vedea, dar când i se deschid ochii, în loc să-L laude ca serafimii, el se apucă să-şi spună starea. După ce este curăţit, TOT NEVREDNIC, nu mai simte nevoia să-şi sape o groapă să intre în ea, ci aşa nevrednic dar iertat, strigă către Adonai "Iată-mă! Trimite-mă!" Erau pe acolo serafimi, îngeri de toate felurile şi făpturi care nici nu au nume şi Yeshayahu între ei. Adonai nu vorbea cu el, ci pune o întrebare "Pe cine să trimit?" Yeshayahu a şi uitat că doar cu câteva momente înainte îi venea să moară şi nici nu mai aşteaptă să răspundă vreun înger (mai vrednic) ci strigă cât îl ţin puterile , ca unul care şi-a văzut starea dar a văzut bunătatea lui Adonai mai mare decât starea lui, "iată-mă! trimite-mă!"

Da, mă simt goală şi nevrednică din toate punctele de vedere. Cel mai uşor mi-ar fi să nu mai fac nimic şi să mă ascund sub pretextul că sunt nevrednică. Îmi vine să-mi sap o groapă şi să mă ascund în ea şi să nu mă mai găsească nimeni ... dar mă tot strigă Adonai şi nu am cum să rămân ascunsă. Mă duc aşa goală înaintea Lui. Îmi vine să-i spun că îmi pare rău că trebuie să mă vadă în halul ăsta ... dar nu-i vorbesc de lucruri pe care deja le ştie ... îi spun doar "sunt aici". Aşa incompletă, aşa confuză, aşa depăşită de situaţii, aşa stau înaintea Ta Adonai şi n-am să mă ascund pentru că sunt goală, întotdeauna am fost şi mă vezi cum sunt, dar dacă vrei să mai faci ceva cu mine, fă. Eu sunt aici.

Bat Melech בת מלך
Cristina