Aproape sau Departe?

„Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, şi nu sunt Eu şi un Dumnezeu de departe?- Yirmiyahu/ Ieremia 23:23

Este un cântec de la - Delirous? - numit ”Obsession”, iar un vers din acest cântec spune ”uneori îmi pari mai departe decât luna, iar uneori îmi ești mai aproape decât pielea mea”. Nu știu dacă mi se întâmplă doar mie, dar câteodată pot să Îl simt de parcă ar fi întrupat lângă mine, iar alteori mi se pare că sunt sute de lumi între mine și El, că nu doar lumea pe care o percep mi-L acoperă să nu-L văd, că nu doar cerul de deasupra mea Îl ascunde, ci simt o distanță care nu se poate măsura cu unități de măsură omenești.
Mă uitam la un documentar despre balenele ORCA, sau balenele ucigașe, care au văzul la fel de limitat ca și liliacul și că din această cauză folosesc sunetul ca și unitate de măsură pentru a aproxima distanța. Sunetele sunt emise pe frecvențe foarte joase și pot să fie percepute pe distanțe de sute de kilometri, de alte balene. Când sunetul se ”lovește” de obiectul întâlnit, vibrează înapoi la balenă, iar aceasta poate să înțeleagă distanța dintre ea și obiectul întâlnit de sunet.
Am început să mă gândesc la versetul din Yirmiyahu 23:23 „Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, şi nu sunt Eu şi un Dumnezeu de departe?”. Nu pentru Sine face El această afirmație. El știe că poziția Lui față de mine nu se schimbă în funcție de felul în care eu percep distanța. Dacă El afirmă că e un Dumnezeu de aproape și de departe e pentru mine, ca eu să cunosc că depărtarea mea de El e relativă și că nu înseamnă nimic. Și dacă a creat în lumea naturală un sistem de comunicare atât de complex ca și cel al balenelor Orca, atunci a creat și pentru mine un sistem de comunicare cu El care îmi permite să rup distanța dintre noi. Oricât de oarbă aș fi și nu aș mai vedea că e cu mine, știu că este o frecvență pe care sunetele ruperii inimii mele sunt auzite de El, oricât de departe sau aproape L-aș simți. Cred că urechea Lui are capacitatea să distingă în același timp sunetul vântului, sunetul unei furnici care a scăpat un bob de grâu, sunetul unuia care strigă și Îl înjură pe El, strigătul rugăciunilor fierbiți și celor călduțe, iar în același timp poate să distingă clar sunetele pe care le emite inima mea. Eram la un momentdat într-o fază în care nu-mi rosteam anumite rugăciuni cu voce tare ca să nu mă audă cel rău și să răstoarne situația, dar cred că la fel cum încă oamenii nu pot să descifreze cântecul balenelor cu cocoașă și nici măcar nu știu la ce le folosește chiar dacă aud sunetul (doar presupun că e pentru împerechere, această teorie nefiind dovedită științific), la fel și satan - poate să audă sunetele rugăciunilor mele dar nu poate să le înțeleagă. Doar Cel care a făcut inima mea, doar Cel care locuiește în mine poate să cunoască semnificația fiecărui cuvânt, fiecărei lacrimi și fiecărui sunet pe care îl produc atunci când nici eu nu știu ce e cu mine, sau când în lumea mea nu mai sunt cuvinte care să exprime trăirea mea sau ce aș vrea ca El să înțeleagă.
Cred cu toată inima mea că Adonai lasă să Îl percep eu că ar fi departe ca să înțeleg că oricât ar fi de aproape de mine - o parte din El va fi departe de mine câtă vreme trăiesc pe pământ și că oricât aș fi de departe de El, El nu are cum să fie departe de mine și înțeleg asta clar în momentul în care nu-L mai văd nicăieri și îmi emit sunetele pe frecvențe știute numai de El și aștept ecoul ca să aproximez distanța, dar sunetul se întoarce înapoi de parcă ar fi din mine și știu atunci că e mai aproape de mine decât pielea mea.


Bat Melech בת מלך
Cristina כריסטינה