Imaginea de ansamblu privită dintr-un loc strâmt

În strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi m-a ascultat; din mijlocul locuinţei morţilor am strigat, şi mi-ai auzit glasul. - Yonah 2:2

Aseară vorbeam cu cineva și mi-a spus, așa din senin, mult prea uzata frază: ”nu-L limita pe Dumnezeu”. După ce am încheiat discuția, am început să mă gândesc ”Adonai, ce înseamnă asta, că eu Te limitez? Așa putere am eu? Bazat pe ce verset și ce teorie, ajunge cineva să-mi spună că eu >> ciob dintre cioburile pământului, am puterea să Te limitez pe Tine care ești nemărginit?” Cineva s-ar putea trezi să-mi spună o altă frază supra-uzată: ”da, dar El lucrează doar în măsura în care Îl lași” Oare?
 Adonai face doar ce-i este permis de oameni? Când El împlinește o judecată împotriva cuiva, Își cere El voie de la omul respectiv ca să-l judece? Când mă pedepsește pentru că mă iubește, Își cere voie de la mine? Cum de nu e limitat de mine, când trebuie să mă pedepsească, dar e limitat de mine când trebuie să mă binecuvinteze, sau să facă ceva ce i-am cerut?
Tot aseară mi s-a spus ”știi, noi oamenii Îl punem pe Dumnezeu într-o cutie și așteptăm să fie doar cât cutia noastră”. Poftim?!
Eu nu știu ce Dumnezeu slujesc alții, dar Dumnezeul lui Israel, pe care-L urmez, Dumnezeul lui Avraham, Yitzak și Yaakov, nu încape în nici o cutie pe care aș putea-o eu fabrica vreodată. Oricum L-aș crede eu, El nu se schimbă și doar pentru că am impresia că e mai mic decât în realitate, nu  înseamnă că eu (măria sa omul) L-am pus pe El într-o cutie, ci înseamnă că El m-a pus pe mine într-un loc strâmt, din care văd doar cât strâmtorarea mea.
Dar El e cu mine chiar și în strâmtorarea mea (Tehilim 91:15) și nu e limitat nici măcar de faptul că la momentul de față mă uit la El și pot să văd poate doar umbra Lui, sau doar colțul hainei Lui, dar asta nu înseamnă că eu vreodată aș crede că tot ce văd, e tot ce e El și nici nu înseamnă că El e limitat în a fi cine este doar din cauză că eu pot să văd doar cât îmi permite cutia în care m-a pus.
El nu lucrează doar cât îi permit eu și asta se numește har. El nu mă iubește doar cât îi permit eu. El nu se îngrijește de mine doar cât îi permit eu. El nu mă scapă doar când îi permit eu și nu m-a mântuit pentru că i-am permis eu. Eu nu sunt în stare să-L limitez pe El, doar El e în stare să mă limiteze pe mine. El a pus limite înțelegerii mele, pentru binele meu și tot pentru binele meu mă pune și într-un loc strâmt, ca să stau locului și să înțeleg că El e Dumnezeu, că El are puterea să-mi lărgească locul sau să-l strâmteze.
Le mulțumesc celor care-mi dau așa mult credit, încât să afirme că-L limitez pe Dumnezeu, dar chiar nu e cazul să mă ridice nimeni la așa rang și să-mi atribuie așa putere. Nu, nu El e cel limitat de mine ci eu sunt cea limitată. Și dacă locul strâmt, în care m-a pus îmi permite să văd doar talpa picioarelor Lui și dacă doar despre picioarele Lui sunt în stare să vorbesc la momentul de față, e pentru că doar atât pot să văd și asta nu e de condamnat, ci înseamnă doar că poate nu i-am învățat picioarele pe de rost, așa că m-a pus într-o poziție din care doar picioarele să I le văd, până când aș înțelege urmele Lui și dacă le-aș vedea pe ape și aș recunoaște sunetul pașilor Lui și dacă m-ar pune în așa poziție încât nu aș mai vedea nimic.
Dacă în strâmtorarea mea, în limitarea mea, nu mai sunt în stare să predic despre credință și nici nu mă avânt să mut munții în mare, ci mai pot doar să strig către El, asta nu înseamnă că L-am limitat, ci înseamnă că poate sunt în așa poziție încât nici nu văd și nici nu aud, ci mai pot doar să strig după El, pentru că mi-a rămas doar crezul că e lângă mine.
Adonai nu l-a întrebat pe Yaakov dacă vrea să fie al doi-lea născut și faptul că a fost, nu L-a împiedicat să-l facă primul născut. Adonai nu l-a întrebat pe Moshe dacă vrea să fie bâlbâit și nici nu a fost împiedicat să-i poruncească să vorbească înaintea lui Faraon. Adonai nu l-a întrebat pe Daniel dacă vrea să fie captiv în Bavel (Babilon) și nici dacă vrea să fie aruncat în groapa cu lei. Adonai nu mă întreabă când vrea să mă zdrobească și nici nu se oprește ca să facă ceva în viața mea, pentru că nu-L las eu.
Să nu mai aud că Adonai e un gentleman, care face doar cât îi este permis! Adonai e Dumnezeul întregului pământ, a tuturor celor văzute și nevăzute. Nu s-a sfătuit cu mine ce părinți să-mi dea. Nu s-a oprit să lucreze în viața mea când am strigat la El că nu-L mai vreau. Nu m-a întrebat ce culoare de ochi să-mi dea și nici cât de înaltă să mă facă. Nu m-a întrebat dacă vreau să fiu încercată și nici dacă vreau să mă iubească. El e Dumnezeu Atotputernic. Nelimitat. Neschimbat. Nealterat de gândirea mea limitată. El e Dumnezeu!

Bat Melech בת מלך
Cristina כריסטינה