Adonai Și-a arătat dragostea față de mine prin faptul că pe când eram eu doar o păcătoasă, HaMashiach a murit pentru mine. Pe când nu avea nimic de câștigat de pe urma mea... nici măcar o părere de rău pentru greșeli pe care le-am făcut doar împotriva Lui. Nici măcar o promisiune că am să-L urmez. Pe când nici măcar nu mă uitam în direcția cerului și nici nu mă interesa dacă Îl doare inima de dor după mine... încă de când făceam front comun cu dușmanul Lui: Yeshua a murit pentru mine.
Nu a venit să-mi spună că mă iubește pentru că știa că nu mai pot să cred în vorbe de multă vreme, ci S-a gândit la care ar fi cea mai mare declarație de dragoste care există în lumea asta sau cea viitoare și pe aceea mi-a făcut-o: a murit pentru una ca mine.
Nu cred în El pentru că sunt fanatică sau n-am de ales, sau mi-e creierul mai mic decât al majorității, sau spiritul luptător mai limitat deci simțind nevoia sa-mi fabric în minte imaginea unei ființe supreme. Nici vorbă!
Cred în El pentru că mi-e mai real decât suflarea mea și doar El S-a putut face destul de nebun în felul lumii încât să mă iubească pe mine și să moară de dragul meu, măcar că nu i-am dat nici un motiv să mă iubească.
Când am început să înțeleg cât mă iubește m-am tot strofocat să-L fac să se simtă iubit de mine, ba mi-am chiar pus inima să înțeleg cum vrea să fie iubit, pentru că nu-mi era destul să-L iubesc cum pot ci am vrut să-L iubesc așa cum vrea El să fie iubit de mine.Am înțeles că în relația asta eu nu mai sunt a mea și El nu mai este al Lui. El este al meu. Ani l'dodi v'dodi li. (Eu sunt a Preaiubitului meu și Preaiubitul meu este al meu!) Eu nu-L împart cu nimeni și El nu-mi stârnește gelozia în nici un fel... la mine e problema. El mă împarte cu visele mele, cu lucrurile la care nu vreau să renunț, cu planurile mele și printre toate El încearcă din răsputeri să-mi atragă atenția ca să-i dau dreptul pe care-L are asupra mea. Nu-Și cere dreptul cu forța ci așteaptă să-L văd eu... să-L caut eu... să-L găsesc eu. Eu în schimb mă folosesc de dreptul meu și mă extra-folosesc de dreptul meu asupra Lui, ba de multe ori am încercat chiar să-L manipulez cu replici de genul ”dacă m-ai iubi ai face asta pentru mine” ca și cum nu mi-ar fi demonstrat până la moarte că mă iubește.
Nimic nu e corect față de El în relația asta... mereu Îl nedreptățesc, mereu Îl ignor, mereu trec peste voia Lui căutând mai degrabă voia mea... și cu toate astea am pretenția să mă creadă când mă duc și-i spun cu fața plouată că-L iubesc.
Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi. - Ioan 15:13
Dacă exista vreo dovadă mai impresionantă decât a muri pentru mine ca să înțeleg că mă iubește, ar fi făcut orice, sunt convinsă, dar pentru că nu este dragoste mai mare decât să-ți dai viața pentru cel pe care-l iubești, El a murit de dragul meu pentru că nu putea fără mine.
Eu nu am cum să mă duc să mă omor ca să-i arăt că Îl iubesc, dar pot să mor față de mine în fiecare zi și am descoperit că moartea firii nu e mai puțin dureroasă decât moartea fizică, poate doar diferită. Învăț în fiecare zi că degeaba îi spun cuvinte frumoase că doar El e Cuvântul Întrupat, n-am cum să-L impresionez. Singurul fel în care pot să-L fac să se simtă iubit de mine este să mor față de tot ce vreau eu în favoarea a ceea ce vrea El, ca să știe chiar dacă nu i-aș spune niciodată, că pentru Bat Melech nu există nimic mai important decât inima Lui!
Bat Melech בת מלך
Cristina כריסטינה
FATA DE IMPARAT!Ce mare lucru,ce taina ascund cuvintele pe care le rostim!!!Bat Melech , nu ti-am scris niciodata numele , pina acum, dar sunt convinsa ca numele tau poarta in el o mare incarcatura emotionala...Esti constienta de valoarea pe care o ai,si de faptul ca nici un cuvant, nu-l poate descrie iubirea de Dumnezeu...As vrea uneori sa pot avea cuvinte frumoase cand stau de vorba cu EL...Dar uit ca EL,nu zdrobeste trestia franta si mucul care mai fumega , nu-l stinge.Altfel cum as putea printre lacrimi sa-i spun -TATA-, si EL sa se aplece spre mine si sa ma ridice, uneori din cele mai grele clipe...Ma simt incurajata la randul meu sa-L iubesc cu tot ce sunt si sa raman in EL,asteptand sa pot intelege in fiecare zi , maretia jertfei de la Calvar...Sa moara cineva pentru un prieten, pare ceva acceptabil, dar sa mori pentru cineva care nici macar nu realizeaza importanta acestui lucru, e de neconceput...Cum poate EL sa ma sape pe palmele Sale, cand stie ca eu , vrand sa fac binele, fac raul pe care nu vreau sa-l fac...Mi se pare ca nu-si au rostul cuvintele mele,vreau sa-ti multumesc inca o data ca ai atins coarda sensibila a sufletului meu,te incurajez sa te tii de mana LUI , si orice ar veni,EL va purta de grija...Fii binecuvintata, fata de imparat...
ReplyDeleteMultă înseninare mi-au adus cuvintele tale, Cristina. FII BINECUVÂNTATĂ ! SHALOM!
ReplyDeleteMultumesc din suflet, tu fata scumpa ca nu contenesti sa imi amintesti de fiecare data de ce relatie de nedescris in cuvinte a murit ca sa ne faca parte. Citeam zilele trecute Psalmul 103. Am ajuns la-"cît sînt de sus cerurile faţă de pămînt, atît este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El;cît este de departe răsăritul de apus, atît de mult depărtează El fărădelegile noastre dela noi. Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură domnul de ceice se tem de El. Căci El ştie din ce sîntem făcuţi; Îşi aduce aminte că sîntem ţărînă." Ps. 103:11-14
ReplyDeleteCe m-a atins cand am citit asta, e cat de Maret poate sa fie. E un lucru sa vezi valoare in cieva cand valoarea respectiva e evidenta. Dar cine in afara de Dumnezeu poate sa creeze viata din tarana? Cine are rabdare dupa aceea sa stea langa tarana aceea si sa o tot modeleze si sa o mangaie pana cand prinde o forma? Cine inafara de un Dumnezeu asa maret se poate uita la tarana si sa vada copilul Lui iubit in praful ala? Si nu numai atat, dar sa iubesca tarana aia atat de mult pana cand si tarana ajunge sa creada ca e copil de Dumnezeu? Asta m-i se pare mie ca e Slava Numelui Lui. Poate sa faca ceva din nimic, poate sa iubesca ce e de neiubit, si sa vada valoare acolo unde nimeni altcineva n-o vede...Asta m-i se pare mie ce-a mai mare minune, si nu cred ca zguduirea muntilor sau vindecarea orbilor ma va atinge vreodata mai mult decat asta.
Chris, multumesc pentru tot ce impartasesti cu noi si ca iti deschizi inima asa cum o faci. Preaiubitul tau sa faca sa straluceasca fata Lui peste tine, fata de imparat.
Emma
Bless you yaffa!
ReplyDeleteFii binecuvantata si Dumnezeu sa te tina mereu langa El! Foarte frumos scrii.
ReplyDeleteMulțumesc Ramona, fii binecuvântată! Shalom!
ReplyDelete