CATRE CITITORI

Articolele prezentate în acest blog reprezintă convingerile şi părerile personale, cugetările mele, trăirile mele şi ceea ce Adonai mă învaţă. Crezul meu nu este asociat cu nici o denominaţiune, cult sau comunitate.
Articolele mele sunt rezultate din trăirea mea cu Adonai, deci nu încurajez publicarea, copierea sau reproducerea acestora, fără acordul meu.

Mulţumesc pentru înţelegere,
Bat Melech בת מלך

Friday, June 1, 2012

Curcubeu

Azi am avut o zi foarte haotică și printre toate pufăielile mele, bombănitul nesfârșit și cuvintele de exasperare, într-un locușor ascuns din mine, așa de întortocheat de trebuie să fii Dumnezeu sau născut din El ca să-l pricepi, mi-am tot dorit în secret să văd o minune azi, ceva care să strige că El se gândește la mine și am spus ”nu aștept să scrii cu mâna pe cer că mă iubești, dar fă ceva ce doar inima mea să vadă și mi-e destul...”
Nu s-a întâmplat nimic vizibil toată ziua așa că mi-am luat speranța.
S-a făcut seară și mă întorceam de la un serviciu de Erev Shabat. Am ajuns în stație și a început să mă plouă de m-a făcut fleașcă și m-am tot rugat așa absentă să vină autobuzul de care aveam nevoie, dar în loc să vină au început deja să se repete tot cele de care nu aveam nevoie. Am început să râd. Mă tot gândeam că astăzi chiar nu e una din zilele mele bune.
Într-un final a venit autobuzul și m-am urcat așa leoarcă în timp ce tot Îl simțeam pe Adonai în mine că îmi spune întruna că mă iubește, dar eu nu puteam s-aud nimic. Cred că îmi era prea frig... sau poate am surzit de la atâta ploaie. Când mă apropiam de zona în care locuiesc am început să văd printre blocuri o părticică de curcubeu. N-am băgat prea mult în seamă însă în momentul când am coborât din autobuz m-am trezit că stau la jumătatea unui curcubeu imens.
Am mers din stație și până acasă tot cu ochii în cer de am reușit performanța de a mă împiedica de destule ori încât să fie îndreptățit oricine ar fi crezut că sunt în stare de ebrietate... dar nu eram. Zâmbeam doar că pentru mine curcubeul acela a fost cadoul meu, că Adonai chiar a scris azi cu mâna pe cer că mă iubește.
Adonai chiar mă răsfață... și am înțeles că m-a ținut în ploaie pentru că se pregătea și n-a permis să vină autobuzul ca să nu-i strice surpriza pentru mine. Eu am luat asta ca și lipsă de interes sau că ignoră că-i cer un lucru așa banal cum ar fi să-mi vină autobuzul, însă El avea în plan ceva mai bun.
Mi-am învățat lecția.

Adonai, eu n-am nori și ploaie și culori care să-Ți acopere cerul și să Te înconjor cu un curcubeu ca să știi că Te iubesc, dar crede-mă pe cuvânt că n-am nimic mai prețios ca Tine, nici în lumea asta și nici în cealaltă. Te iubesc din inimă Doamne, tăria mea!

Bat Melech בת מלך
 Cristina כריסטינה